La scurt timp dupa Revolutia din decembrie 1989 au aparut trei tipuri de intreprindere productiva in Romania - companiile de taximetrie, alimentarele si ziarele. Fiecare in parte incerca sa se integreze intr-un nou sistem, dar reprezenta si nevoia de a umple golurile preexistente - foamea de bani, foamea de mancare
si foamea de informatie.

Mass-media si-au schimbat discursul politic, monopolizat pana la Revolutie de partidul unic si figura conducatorului. In prima faza au aparut ziarele, apoi radiourile si, in cele din urma, televiziunile. Multitudinea suporturilor de comunicare a adus cu sine si o diversificare a mesajului, indiferent de calitatea acestuia. In cele din urma, mass-media si-au dezvoltat ariile de interese proportional cu deschiderea publicului catre viata publica. Unul dintre rezultatele acestui proces a fost aparitia liderilor de opinie, ca repere necesare intr-o societate in care mesajele difuzate sunt multiple si greu de controlat, si publicul consumator de informatii diverse.
SCHIMBARE. Desi ziarele cucerisera un public larg de cititori, in scurt timp, televiziunile aveau sa il recupereze in virtutea functiei pe care o exercitau cel mai mult - divertismentul, ca ingredient principal al politicii, societatii, culturii etc. Devenea din ce in ce mai evident ca si in Romania, identic cu alte tari, procesul de strangere a mai multor suporturi media in trusturi era inevitabil. Unele incepeau sa se formeze precedate de crize ca demiterile, regruparile editoriale, conflicte intre patronat si redactie, influentele politice etc. Ultimele care s-au lasat mai greu cucerite au fost ziarele centrale, cu greutatea cea mai mare pe piata publicistica. Astazi exista cateva trusturi importante care se lupta pentru suprematie pe toate teritoriile - Intact, MediaPro, Ringier, Waz, Realitatea, Ziua etc.
PREVIZIBIL. Potrivit opiniei comune exprimate de presedintele Clubului Roman de Presa, Cristian Tudor Popescu, a presedintelui Agentiei pentru Monitorizarea Presei, Mircea Toma, si a ziaristului independent Ion Cristoiu, de acum incolo, cine ramane pe-afara va disparea. ""Trustizarea"" presei este un proces natural al economiei de piata, iar fortele de putere intre patronat si echipa redactionala sunt reglementate atat de statutul institutiei, dar ar trebui reglementate, cum este cazul presei scrise, de Oficiul Concurentei. Alt drum de intoarcere nu exista. Sau poate unul subliniat de Ion Cristoiu - disparitia patronilor carnatari.

REALITATI