Zilele trecute, Institutul National de Statistica a comunicat cifrele aferente lunii mai atat pentru nivelul inflatiei, cat si pentru celelalte componente legate de salariul mediu si castigurile cetatenilor pe ramuri de activitate. Dupa un an si jumatate de guvernare PNL-PD-PC-UDMR, nivelul de trai al romanilor este in continua scadere. Se pare ca politicile Guvernului au drept slogan: ""salarii mici la preturi tot mai mari"". Numai asa se poate justifica cum, in primele cinci luni ale anulului 2006, salariul net pe economie este, practic, la nivelul celui din luna decembrie 2005, in conditiile in care preturile si tarifele au crescut semnificativ.
In ciuda scaderii accentuate a puterii de cumparare, salariile din domeniul bugetar au depasit 6,5% din PIB, ceea ce a condus la sporirea fondului de salarii si, implicit, la acumularea de bani pe piata, fara o acoperire justa pe piata interna de marfuri si servicii. In acelasi timp insa, sectorul privat a cunoscut o politica salariala restrictiva, in vederea diminuarii costurilor cauzate de majorarea inflatiei. Rata inflatiei este o ""victima"" a politicilor guvernamentale. Executivul condus de premierul Tariceanu a lasat sa se inteleaga, prin masurile implementate pana in prezent, ca procesul dezinflationist nu reprezinta o prioritate.
Guvernul este astazi obligat sa reduca fondul total al salariilor bugetare, fie prin disponibilizarea unui numar mare de angajati din sectorul public, fie prin restructurarea substantiala a cheltuielilor publice aferente salariilor. In absenta unei reforme radicale in domeniul cheltuielilor salariale, Guvernul nu va reusi sa rezolve problemele grave cu care se confrunta cetatenii angajati in sectorul bugetar.
Reforma cheltuielilor publice in domeniul salarial trebuie insa acompaniata de restructurarea celorlalte tipuri de cheltuieli, astfel incat constructia bugetara sa se subsumeze unei proiectii multianuale.
Nivelul de trai al fiecaruia dintre noi depinde considerabil de modul in care functioneaza cheltuielile publice. Din pacate, realitatea sugereaza ca fiecare minister face politica partidului caruia i-a fost repartizat prin algoritmul Coalitiei, in timp ce fiecare ministru alimenteaza cu fonduri publice organizatia politica din care face parte.
Un guvern de coalitie are nevoie de o conducere puternica si coerenta pentru a functiona eficient. Din pacate, Guvernul Tariceanu nu dispune de un management capabil sa coordoneze toate structurile si sectoarele de activitate. Rezultatul balbaielilor si ezitarilor guvernamentale este indisciplina bugetara si risipa banilor publici.

Deficientele majore pe care le pastoreste Executivul condus de premierul Tariceanu se manifesta tot mai acut in criza din sistemul sanitar, in falimentul invatamantului romanesc sau in gropile tot mai mari si mai multe din asfaltul drumurilor nationale. Cetatenii Romaniei sunt obligati sa se confrunte zi de zi cu tot felul de probleme nascute sau agravate de incompetenta guvernantilor.
De cele mai multe ori, aceste probleme ii costa pe cetateni sume importante de bani pe care acestia sunt nevoiti sa le plateasca in fiecare zi. Trebuie sa platesti pentru servicii medicale decente, desi ai cotizat deja la fondul asigurarilor de sanatate, trebuie sa platesti pentru educatia copilului, desi ai mai platit o data taxe si impozite pentru bugetul Educatiei, trebuie sa dai bani pentru reparatiile autoturismului, desi platesti constant pentru drumuri mai bune si mai sigure. De ce? Pentru ca de fondurile publice au ""grija"" guvernantii de la Palatul Victoria.