Istoria ca telenovela - Sterpelirea Arhivei Cuza

In ""Viata si opera lui Cuza Voda"", Constantin C. Giurescu dezvaluie ca in noaptea loviturii de stat, dupa ce l-au prins pe Cuza si l-au silit sa semneze actul de abdicare, prima grija a complotistilor a fost sa puna mana pe arhiva din Palat.

Nu stim daca in cladire se aflau bunuri de pret. Admitand ca da, ramanem nitel surprinsi de precipitarea conspiratorilor de a insfaca niste hartii fara o alta valoare decat cea istorica. Nu pentru a le preda Arhivelor Statului, cum era normal (si legal), ci pentru a le pastra la domiciliul lor. Arhiva a ramas astfel in proprietatea lui D.A. Sturdza timp de 46 ani, pana in 1912. In acest an, D.A. Sturdza a predat-o lui Ion Bianu, directorul BAR, recomandandu-i s-o puna la dispozitia marelui public mult mai tarziu. Arhiva devine astfel accesibila abia la 23 ianuarie 1928, dupa moartea lui D.A. Sturdza si a lui Ionel Bratianu, fiul complotistului Ion C. Bratianu.
""PROPRIETARII"". Cei ce sterpelesc documentele, comitand monstruoasa ilegalitate, nu sunt, vorba lui Dimitrie Bolintineanu, niste particulari. Sunt ditamai oamenii politici. D.A. Sturdza va fi, pe rand, ministru, prim-ministru, sef de partid. Ion C. Bratianu, care stia de afacere, va fi si el ministru, sef de partid, prim-ministru. I.G. Valentineanu, ziarist al timpului cu pricina, scria in 1898, in volumul ""Alegerea, detronarea si inmormintarea lui Cuza Voda 1859, 1866, 1873"": ""Nu stiu pentru ce guvernatii nostri nu au publicat inca corespondenta lui Cuza Voda si nu s-a depus inca acea corespondenta in arhivele statului. Credem insa ca marele om de stat D. Sturdza nu va intirzia a o face"". Asadar, la vremea respectiva, 1898, se stia de afacerea cu arhiva. Era un fapt public. Se stia si la cine se gaseste.
POSIBILE MOTIVE. Ce i-a facut pe conspiratori nu atat sa insface arhiva, cat mai ales s-o tina dosita? Un posibil raspuns l-am gasi ocupandu-ne de un alt caz asemanator: arhiva lui 1907. In 1912, dupa caderea guvernului liberal al lui Ion I.C. Bratianu, noul guvern, al conservatorului Petre P. Carp, dezvaluie ca 30 de dosare despre Rascoala din 1907 disparusera din Arhiva Ministerului de Interne. Scrie Al. Marghiloman in Note politice: ""18 ianuarie: - Treizeci si ceva de dosare ale revoltei taranilor au fost luate de la Ministerul de Interne in 1910 de catre D. Bratianu, si Saveanu a dat chitanta lui Panaitescu pentru ele. Vazut chitanta"". Sunt pusi sub acuzare liberalii, cei care se aflasera la guvernare in timpul represiunii. Alexandru Marghiloman si Nicolae ii denunta ca ar fi sustras dosarele, deoarece acestea ar fi continut dovezi atat privind rolul PNL in instigarea la rascoala, cat si dovezi privind crimele comise impotriva taranilor. Scandalul dureaza cateva saptamani. Pe 24 februarie 1912, lovitura de teatru! Noteaza Al. Marghiloman: ""24 februarie: Audienta la Rege. Fapte mai de seama: «Dosarele sunt la mine». - «Ar trebui sa se intoarca la Minister, chiar de ar trebui sigilate». «Dar de ce sa se creada ca Ministerul conservator poate pastra un secret privitor la armata mai putin bine ca d-l Bratianu?» - «Veti putea spune ca dosarele sunt acolo unde trebuie sa fie; oricand pot avea dosare la mine; am dosare de la Afacerile Straine!»."" Afland despre cine-i vorba, conservatorii renunta la atacuri. Confiscarea Arhivei Cuza, dar mai ales refuzul de a o preda Arhivelor Statului isi pot gasi explicatia in teama de documentele compromitatoare sau poate mai putin onorabile despre conspiratori, ajunsi mari si tari in Romania.

NIMIC NU SE PIERDE

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe