O analiza efectuata de specialisti din cadrul Ministerului Public arata ca raportul prezentat Parlamentului Romaniei de ministrul Justitiei ar fi fost denaturat, cu scopul de a gasi ""cu orice pret"" deficiente care sa justifice ""managementul neperformant"" al procurorului general Ilie Botos.

""Concluziile ministrului Justitiei sunt deosebit de critice in sensul ca prezinta in special aspecte considerate negative, infatisate de asa maniera incat sa creeze impresia ca activitatea desfasurata este defectuoasa, in timp ce aspectele cu caracter pozitiv sunt omise, iar atunci cand sunt prezentate se rezuma la o simpla enuntare fara nici un fel de apreciere.""
ATRIBUIRE DE INTENTII. Raportul Macovei a insistat pe criterii cantitative in eva-luarea eficientei activitatii procurorului, in timp ce in plan european aceasta evaluare se face dupa criterii ""preponderent calitative"", urmarindu-se mai degraba respectarea drepturilor procedurale, aplicarea corecta si uniforma a legii, rapiditatea si eficacitatea in luarea deciziilor, satisfactia data victimelor etc. Se mai observa ca, desi evaluarea activitatii desfasurate de Ministerul Public anul trecut a avut o anumita tematica, in raportul prezentat de ministru Parlamentului ""se analizeaza cu totul alte capitole"".
Aceste aspecte scot in evidenta faptul ca prin raportul prezentat, ministrul ""nu a urmarit tragerea unor concluzii reale, conforme cu realitatea, ci gasirea cu orice pret a unor deficiente care sa justifice existenta unor «carente serioase in ceea ce priveste managementul resurselor umane in cadrul Ministerului Public», inclusiv restructurarea acestei institutii si schimbarea din functie a celor mai importante cadre de conducere a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie"".
NECUNOASTERE? Nota facuta de Parchet trateaza punct cu punct criticile ministeriale. Spicuim ca neconcordanta dintre numarul inculpatilor achitati, astfel cum apare in Raportul CSM, si cel precizat in evaluarea efectuata de Ministerul Public, ""este normala si ea s-a datorat criteriilor diferite avute in vedere de cele doua institutii la evaluare"". Procurorii au raportat doar hotararile definitive in cazul inculpatilor trimisi in judecata care au fost arestati. CSM a raportat ""persoanele achitate prin solutii nedefinitive"".
RASTALMACIRE? Afirmatia potrivit careia ""incarcatura de dosare este invers proportionala cu gradul parchetului"" denota fie necunoasterea competentelor, fie intentia de rastalmacire. In realitate, ea reflecta o situatie normala, deoarece parchetele superioare cerceteaza numai infractiunile mai grave si mai dificil de investigat, pe cand cele inferioare cerceteaza infractiunile mai usoare. ""Cu adevarat ingrijorator ar fi fost sa fie invers, intrucat ar insemna ca ponderea infractiunilor grave este mult mai mare decat a celor cu pericol social mai redus"". Aprecierea activitatii parchetelor in raport de media anuala a rechizitoriilor este ""una incompleta si superficiala"", spun procurorii, deoarece trimiterea in judecata este doar una dintre cele 11 atributii pe care le au. ""A scoate aceasta atributie din contextul celorlalte 10 si a privi exclusivist este evident o greseala si demonstreaza lipsa viziunii de ansamblu asupra activitatii parchetului sau necunoasterea acesteia.""
In urma cu cateva zile, in emisiunea realizatorului Robert Turcescu, 100%, ministrul Macovei s-a plans de managementul neperformant al procurorului general Ilie Botos, dar a aratat ca exista anumite elemente care o impiedica sa-l schimbe.