Plusurile pe care putem miza pentru o imagine pozitiva a tarii, in ce sens ar trebui sa se petreaca necesara schimbare de mentalitate, solutii pentru mult visata prosperitate au fost punctate intr-o dezbatere pasionata luni seara la Casa Capsa,
seara dedicata Identitatii Romanilor.

Printre realitatile societatii romanesti contemporane care au fost dezbatute cu insufletire la Capsa: educatia. Vorbitorii au apreciat ca una din cauzele derivei valorice evidentiate de studiul CURS este situatia grava din invatamant.
Madalin Voicu, un vorbitor pasionat al serii, apreciaza ca: ""Pentru ca societatea romaneasca sa poata evolua, prima conditie care trebuie indeplinita e o buna educatie. Ceea ce se intampla astazi in scoala ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru cei in masura sa schimbe ceva.""
Florin Iaru a adaugat ca: ""E grav cand un cetatean generic nu poate mentiona mai mult de trei nume de personalitati culturale. Aceasta problema nu este a noastra dintotdeauna. Pana in 1947, diplomele de la scolile si facultatile romanesti erau recunoscute in afara.""
Corneliu Riegler, profesor de istorie, a sugerat ca una din cauzele acestei situatii este subfinantarea: ""Bugetul pentru educatie este astazi 4% din PIB fata de 11% in perioada interbelica.""
MICUL PARIS? O constanta aspirationala pentru multi conationali este situatia tarii din perioada interbelica. ""Perioada 1889-1947 a fost intr-adevar cea mai prolifica pentru economia si cultura romaneasca. Cu leul se putea cumpara la Paris si la Roma"", a punctat Madalin Voicu. Cu o anumita voluptate a evocarii au staruit asupra epocii dintre cele doua razboaie si alti invitati ai serii: ""La sfarsitul secolului al XIX-lea, arhitectura romaneasca ajunsese la nivel european. Calea Victoriei este un exemplu in acest sens. Exista in Bucuresti cladiri in stil neoromanesc care sunt complet ignorate, a apreciat arhitectul Alexandru Beldiman. Pornind de la aceste valori reale, Beldiman a propus si solutii de a construi Romaniei o notorietate pozitiva. ""Focalizarea pe aceste cladiri ar face ca turismul cultural sa creasca exponential. Eu am propus primarului tururi culturale. Inca astept raspunsul. O tara care-si respecta istoria trebuie sa faca un efort de recuperare a valorilor reale, altfel isi pierde identitatea.""
Arhitectul Dragos Epure a propus aducerea unor arhitecti renumiti din strainatate, care sa lucreze pe proiecte valoroase in tara.
CLISEE. Stereotipurile, care sunt un fel de avangarda a imaginii oricarei tari si care creeaza identitati sumare, dar bine fixate in mentalul universal, au fost si ele subiect de discutie.
""Stereotipurile din exterior nu rezulta din lipsa comunicarii. Cauza este o comunicare scapata de sub control"", a apreciat Marius Ursache, specialist in branding.
Realitatea ca ""o comunitate se poate debarasa cu greu de eticheta sau de stigmatul care i s-a atasat la un moment dat"" a fost punctata de ligvistul Dorin Uritescu.
Printre atatea etichete, majoritatea foarte putin magulitoare, ""ni s-a mai pus si eticheta de orientali. A fi oriental nu este insa asa de rau. Sa nu uitam ca orientalii au adus baile in Tarile Romane si chiar in Europa de Vest. Circula pe seama noastra un soi de legende negre, citadine, care de cele mai multe ori sunt rodul unor statistici eronate sau prost interpretate. Exista acest soi de cifre care ne denigreaza in afara. Ne sperie ca, in topul Marilor Romani, Bula a iesit undeva pe locul 40. Ei bine, corespondentul lui Bula din Cehia a iesit pe locul 4 intr-un clasament similar"", a nuantat lucrurile scriitorul Florin Iaru. Profesorul Uritescu completeaza malitios ca Bula a rezolvat multe probleme inainte de Revolutie.
Sociologul Dan Dugaciu a afirmat ca trebuie sa invatam sa ne asumam balcanismul, acest concept cultural care ne-a fost ""aruncat"" din Occident cu toate conotatiile lui negative. O intrebare importanta pentru Romania este cum va putea aceasta sa-si asume intreg spatiul sau identitar.
ANTREPRENORI SI CREATIVI. Au fost avansate si solutii pentru o Romanie mai prospera si, implicit, cu o imagine pozitiva. ""Capacitatea antreprenoriala a romanului este o cheie care ar trebui sa rezolve ceva. Trebuie sa avem capacitatea sa cheltuim fondurile care vin si care vor mai veni. Fiecare dintre noi trebuie sa faca cate ceva. Avem o capacitate creativa pe care nu stim sa o valorificam. In Marea Britanie, in 2005, aportul industriilor creative a fost de 175 de miliarde"", a sustinut Marius Ursache.
MUNCA. Pe langa educatie, si atitudinea fata de munca poate constitui o solutie pentru progres. Sociologul Septimiu Chelcea a insistat pe valoarea muncii facute si pe importanta ca aceasta sa fie recompensata asa cum trebuie.
Florin Iaru i-a laudat pe bucurestenii care ar fi ""cei mai muncitori. In Capitala exista cea mai mica rata a somajului. Noi, in a€™90, ne-am dorit o alta viteza de evolutie. Am fi dorit sa crestem intr-o zi cat altii intr-un an. Nu cred ca expresia «Merge si asa!» ni se mai potriveste"".
Pornind de la simpatia certificata de studiul CURS a romanilor pentru marca Dacia, Marius Ursache a ridicat o problema: ""Cum poate fi influentata identitatea nationala de identitatea firmelor ce reprezinta piata, stiut fiind ca Mercedes inseamna Germania, de exemplu."" Directorul de creatie de la Grapefruit relateaza cum in timpul unei recente vizite in Maroc a constatat ca pe soselele marocane era un numar impresionant de Dacii Logan, dar ca nimeni nu stia ca Dacia este o marca romaneasca.