Punctual, lucrurile reprosate de respondenti oamenilor de presa sunt nerespectarea dreptului la intimitate al persoanei, neverificarea informatiei din trei surse, prezentarea faptelor intr-o maniera partinitoare si interesele de grupuri. Potrivit barometrului, 73% dintre cei intervievati cred ca mass-media serveste interese politice, 67% pe ale oamenilor de afaceri sau 63% ale jurnalistilor. Pe de alta parte, 57% dintre respondenti afirma ca presa serveste interesele populatiei. Peste jumatate dintre romani cred ca presa aduce critici opozitiei, si cam tot atat critica puterea.
INCREDERE. In timp ce ziaristii sunt vazuti ca buni profesionisti, nivelul de credibilitate al mass-media se afla pe locul trei, dupa Biserica (aproximativ 96%) si Armata (aproximativ 87%). A patra putere in stat are cea mai buna imagine dintre toate cele existente, surclasand cu mult Presedintia, Guvernul si Parlamentul. Diferentele de mediu, varsta, educatie, dar si de agenda personala, dau tonul asupra perceptiei mass-media. Oamenii din mediul rural, mai in varsta si cu o educatie restransa, ofera mai mult credit mijloacelor de comunicare in masa, in timp ce tinerii, din mediul urban, cu pregatire, au mai degraba o atitudine critica. Pozitionarea structurilor de putere politica pe ultimele locuri ofera si o explicatie asupra lipsei de interes a romanilor in privinta unei probleme ca mentalitatea, dar si asupra parerii foarte proaste sau indiferente pe care acestia o au despre valori ca democratia (75%) sau economia de piata (80%). Presa este vazuta insa ca un element de baza in functionarea corecta a democratiei in Romania de 85% din romanii interogati, lucru intarit si de cei 45% care considera ca mass-media contribuie la combaterea coruptiei.
POLITICA. O alta situatie se prezinta insa in felul in care votantii unui anumit partid sau alianta percep mass-media. Astfel, electoratul aliantei D.A. sunt mai dispusi sa credibilizeze presa, decat cei care nu voteaza de regula, indecisii sau alegatorii altor formatiuni. O explicatie ar fi faptul ca alianta are mai multa vizibilitate in mass-media. Ca atare, din punct de vedere psihologic, alegatorii se simt mai bine, devin mai putin intransigenti cu presa.
AGENDA. Romanii si-ar dori ca mass-media sa trateze mai mult probleme care tin de agenda personala (care sunt problemele dvs.), si nu de cea publica (care sunt problemele Romaniei). Primele trei locuri sunt ocupate de preturi, costul vietii, sanatate, locuri de munca. Suportul media care reuseste sa satisfaca cel mai bine nevoia de informatii despre problema considerata cea mai importanta este televiziunea (59%). Urmeaza radioul (49%) si presa scrisa (46%). Romanii si-au creat reflexul de a urmari zilnic o emisiune, film etc. favorite, astfel in topul interesului se afla inca stirile (70%), filmele (21%), sportul si telenovelele (14%-12%).
Mijloacele de comunicare in masa raman principalele modalitati de informare, de petrecere a
timpului liber si de educatie. 83% dintre romani urmaresc zilnic televizorul, 44% asculta radioul, 16%-12% citesc sau rasfoiesc ziarele locale si centrale. Procentajele sunt in disproportie cu consumul de carte - 5% pe zi.
INFLUENTA. Cu toate acestea, foarte putini dintre respondentii studiului au fost influentati in decizii precum pe cine votez, probleme medicale, cumpararea unui produs nou, de televiziuni, radiouri sau ziare. Barometrul de Opinie Publica a fost realizat pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata din Romania, de 2004 persoane. Datele au fost culese in mai-iunie de The Gallup Organization Romania.

RADIOGRAFIA PROFESIONALISMULUI JURNALISTILOR