Este unul dintre cele mai cautate sanatorii pentru copii din tara. Anual, poposesc la recuperare neuropsihica si ortopedica peste 2.000 de suferinzi, depasind cu mult numarul de locuri disponibile. Cu toate acestea, locul in care prichindeii incep sa isi miste mainile si picioarele este la mila statului. Printre copaci umbrosi si miresme de castani se zaresc leagane colorate. Sunetul mingii pocnind pe ciment ne atrage atentia. Inaintam. Rasar rand pe rand capete de copii. Unii stau pe banci. Doar privesc. Altii alearga de colo-colo, razand cu gura pana la urechi. Intr-un colt, Lucian isi inghite sughiturile. Lacrimile i-au inrosit ochii. Mana-i inerta ii atarna pe langa corp. Ar vrea sa intre in jocul celorlalti copii, dar nu poate. La doar 11 ani, baiatul este nevoit sa vina din doua in doua luni la tratament in cadrul Sanatoriului de recuperare Baile 1 Mai, doar-doar se va insanatosi. Il supara si mana, si piciorul. E trist. Ochii-i sunt atintiti in pamant. Stie ca mama sa, in cateva minute, avea sa-l paraseasca pentru aproape o luna. PERSONAL DEDICAT. ""Se afla pe maini bune!"", intervine Ionela, una dintre educatoarele sanatoriului, care se ocupa de copii dupa-amiaza, de-ndata ce orele de tratament iau sfarsit. Luciana, mama sa, are 28 de ani. In brate il tine strans pe celalalt fiu de numai 1 an si jumatate. Deschide pumnul si-mi arata o hartie mototolita. Lucian imediat isi ridica privirea. Incepe sa urle si sa traga de bratul femeii. ""Stai, mama, io nu te parasesc!"", plange femeia si apara certificatul de handicapat, de parca ar fi biletul lor de salvare. ""As sta cu el, dar trea€™ sa platesc"", se jeluieste femeia, tarand dupa ea o mogaldeata de copil. In urma ramane celalalt baiat ce se crede abandonat pe veci intr-o lume de oameni bolnavi. AGLOMERATIE. In Sanatorul de la Baile 1 Mai ajung lunar peste 150 de copii, sfidand cele 110 locuri disponibile. Din spusele asistentei-sefe aflam ca nu-i oras din tara asta ca sa nu-si trimita reprezentanti. Ba mai mult, femeia incepe sa enumere tari precum Austria, Italia si chiar America, amintindu-si de romani stramutati, care si-au adus copiii la tratament, dar si de fundatii care incearca sa-i scoata din calvarul datoriilor, sponsorizandu-i din cand in cand. Fie au suferit accidente grave, din care au ramas partial imobilizati, fie pareze din nasteri premature sau, dimpotriva, intarziate, copii chiar si de cateva luni pana la cei de 18 ani dau buzna in fiecare an, indiferent de perioada, mai ales ca, asa cum ne spune Ionela Ungur, asistenta-sefa a centrului, in cadrul sanatorului exista o gradinita si o scoala in care cei aflati la tratament fac cursuri cot la cot cu ceilalti. Incepe sa se planga de personalul insuficient. ""La 150 de copii avem doar cinci medici, zece asistente, zece chinetoterapeuti si aproape 20 de infirmiere. Ne este foarte greu, mai ales ca acesti copii au nevoie de ingrijiri permanente."" EFECT GARANTAT. Este ora 13:00. In sala de gimnastica, Vladut plange de mama focului. Are doar 2 ani si nu intelege inca de ce un barbat ii maseaza de mai bine de jumatate de ora manutele si picioarele. Copilul nu poate sa-si miste corpul. Asezata pe un scaun, la capataiul micutului, mama sa, Loredana Petrascu, il priveste cu mila. ""Venim aici din decembrie. Efectele se vad"", spune femeia, si mana se plimba pe capsorul baietelului, doar-doar plansetul va inceta. Din doua in doua luni, Vladut face masaj, gimnastica, parafina si o groaza de alte terapii. Sufera de tetrapareza spastica. ""Din cauza lipsei de oxigen, la nastere, baiatul meu s-a ales si cu un retard"", spune ea, abia soptit. Bunicul lui Vladut ii asteapta afara. DE LA CAPAT. Perioada de recuperare s-a incheiat. Pentru Alin insa abia a inceput. Are 14 ani. De ceva vreme a observat cat de rau il dor incheieturile, apoi ba spatele, ba picioarele, mai ca tot corpul. Diagnosticul a fost pus imediat de medicul specialist: reumatism. Asezat pe o banca, priveste nedumerit in jur. ""Cat de multi pleaca acasa!"", se mira el. Este sfarsit de luna, si maine este ziua in care se fac alte internari. Are emotii. A doua zi avea sa faca cunostinta cu noii sai colegi, ""familia lui de o luna"". ""Imi doresc sa imi fac prieteni si sa nu ma mai doara!"", ne marturiseste Alin privind in jur. Si ne zambeste increzator. Am plecat. In urma noastra a ramas o curte aproape goala. De maine insa plina de copii, de parinti, de zambete, de lacrimi... NEVOI
""In cadrul sanatoriului exista o gradinita si o scoala in care cei aflati la tratament fac cursuri, cot la cot cu ceilalti. Insa personalul este mai mult decat insuficient. La 150 de copii avem doar cinci medici, zece asistente, zece chinetoterapeuti si aproape 20 de infirmiere. Ne este foarte greu, mai ales ca acesti copii au nevoie de ingrijiri permanente"" - Ionela Ungur, asistenta-sefa a centrului AMELIORARE
""Vin aici la tratament cu copilul meu din luna decembrie a anului trecut. Efectele au inceput sa se vada. Din doua in doua luni, Vladut face masaj, gimnastica, parafina si o groaza de alte terapii. Sufera de tetrapareza spastica. Din cauza lipsei de oxigen, la nastere, baiatul meu s-a ales si cu un retard, sper ca tratamentul sa il ajute"" - Loredana Petrascu, mamica PLUSURI
""Timp de o luna, copiii cu varsta cuprinsa intre 4, 5 luni si chiar 26 de ani, daca au certificat de handicapat, au la dispozitie tratament complet, ce cuprinde masaj, gimnastica analitica, chinetoterapie etc., fara sa plateasca nici un ban. Cei care achita o suma de 120.000 pe zi sunt doar insotitorii copiilor care depasesc varsta de 3 ani, in rest, totul este gratis"" REUSITE
""Au venit copii care nu se puteau tine pe picioare si, dupa cateva luni de tratament, au putut sa faca primii pasi. Pentru a se vindeca este nevoie si de aportul copiilor. Trebuie sa aiba vointa si dorinta de a se face bine. Noi, personalul, desi ne este greu, nu ne dam batuti. Tot ce ne dorim este sa fie sanatosi"" - Dr. Parlea Alexandra, sefa Sanatoriului de copii Baile 1 Mai LA SANATORIU, TOTUL GRATUIT TIMP DE O LUNA PENTRU COPII