Ministrul finlandez de Externe, Erkki Tuomioja: Zarurile nu sint aruncate pina dupa Raport

Presedintia finlandeza a UE, care se va lansa la 1 iulie 2006, priveste Romania cu simpatie, dar si cu intransigenta. Finlandezii stiu una si buna: daca nu iesim bine la Raport, nu ne sprijina sa aderam la 1 ianuarie.

Preluati presedintia UE la 1 iulie si inca nu ati avut nici o luare de pozitie oficiala pe tema extinderii. Cit de favorabila este Finlanda acestui proces?

Finlanda este favorabila extinderii. Orice tara europeana care doreste sa intre in UE trebuie sa poata deveni membra daca si cind indeplineste criteriile.

Finlanda, gata sa blocheze semnarea Tratatului

Si totusi, cind Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei era gata sa fie semnat, Finlanda a fost ultima tara care a ridicat obiectii, si ne-a dat emotii ca nu se va mai semna...

Obiectiile nu au fost impotriva extinderii in sine. Se punea problema daca Romania indeplinea criteriile la acel moment. Si aceeasi intrebare ramine deschisa si acum, pina la raportul final al Comisiei.

Romanii pot lucra in Finlanda de la 1 ianuarie

Dupa aderare, ne preocupa foarte mult daca vom putea lucra in UE. Finlanda si-a deschis recent piata muncii, renuntind la orice restrictii. Veti recomanda si tarilor mai sceptice sa faca acelasi lucru?

Singurul mod in care putem face asta este prin puterea exemplului. Depinde de fiecare tara in parte daca vrea sa introduca perioade de tranzitie inainte sa permita accesul liber pe piata de munca. Majoritatea au decis sa ofere aceasta posibilitate imediat. Noi am impus o perioada de tranzitie de doi ani pentru cele zece noi state membre, dupa care am putut sa eliminam restrictiile fara probleme in plan intern, fara experiente negative. Asta inseamna ca, in ceea ce ne priveste, nu vor exista perioade de tranzitie pentru Romania si Bulgaria.

Veti pleda cauza Romaniei si Bulgariei pe linga Danemarca pentru ca ea sa ne ratifice la timp Tratatul, pe care l-au aminat acum pina dupa Raportul Comisiei?

Daca este necesar, da, vom vorbi cu danezii. Toate statele ar trebui sa ratifice la timp Tratatul de aderare, pentru a se putea respecta calendarul.

UE trebuie sa vorbeasca Rusiei cu o singura voce

Romania are doua directii principale de politica externa pe continent: integrarea in UE si politica fata de Marea Neagra. Cum ar trebui ierarhizate?

Ele nu sint contradictorii. Finlanda este membra in multe organizatii regionale din nord, cum ar fi Consiliul Nordic, Consiliul Statelor Baltice. Toate au un rol important, implicind din ce in ce mai mult UE. Este normal ca statele membre sa aiba interese particulare in vecinatatea lor si cu vecinii lor care nu apartin UE. Aceasta nu contravine intereselor UE, ci sporeste vizibilitatea si influenta Uniunii.

w Presedintia finlandeza trebuie sa propuna un proiect pentru negocierea viitorului acord UE-Rusia, care are drept miza principala politica de energie comuna a UE fata de furnizori. In timp ce alte state incearca sa sparga dependenta energetica de Rusia, Helsinki are relatii economice strinse cu Moscova. Cum va aborda presedintia finlandeza relatia UE-Rusia?

w Sint doua lucruri diferite. Fiecare tara are propriile ei relatii bilaterale. Dar vor fi din ce in ce mai multe politici europene comune in ceea ce priveste furnizarea de energie si politica externa, desi UE nu va avea niciodata o politica energetica integral comuna. Este in interesul nostru sa existe piete deschise, preturi transparente si acces la piete pe baza de reciprocitate. De asemenea, trebuie sa existe o mai mare diversitate de surse de alimentare cu energie, iar noi vom lucra in acest sens in timpul presedintiei noastre a UE.

w Si totusi, Rusia a practicat un santaj energetic care a speriat Europa, in timp ce UE a fost foarte blinda si impaciuitoare in relatia cu Moscova - si ineficienta din acest motiv. Veti continua aceasta linie mai putin ofensiva?

w Eu cred ca principala greseala a Uniunii Europene a fost tocmai ca nu a vorbit Rusiei cu o singura voce. Avem nevoie sa dialogam cu Rusia, avem nevoie de o politica de energie comuna, clar definita, la care sa adere toata lumea, astfel incit sa nu existe decit un singur mesaj al Europei catre Rusia, in toate aceste probleme. Cred ca nu trebuie sa ne ferim sa abordam si teme care sint dificile pentru Rusia, cum ar fi cea a drepturilor omului sau a minoritatilor in statele baltice. Nu trebuie sa ne ascundem. Toata lumea a adoptat aceleasi principii in materie de drepturile omului si trebuie sa fim gata sa fim monitorizati si evaluati in functie de ele. Posibilitatea Rusiei de a investi pe piata europeana si respectarea principiilor de transparenta si libera concurenta ofera cheia.

SUA trebuie sa revina la multilateralism

w Care va fi relatia presedintiei finlandeze cu SUA? Pina acum, Statele Unite au avut parte de presedintii "prietenoase", cum au fost cele ale Marii Britanii si Austriei. Exista insa multe resentimente si tensiuni intre statele UE privind raporturile cu SUA.

w Au existat intr-adevar frictiuni si vor continua sa existe. Sint sigur ca ele vor aparea, de pilda, in negocierile asupra acordurilor comerciale. Mi se pare insa important ca SUA sint inclinate sa revina la o politica multilaterala, de cooperare. Lipsa acesteia, pina acum, a constituit o problema si a dus la momente tensionate, cind am avut pareri net diferite asupra unor subiecte.

w Tot pina la sfirsitul presedintiei finlandeze trebuie sa se traseze cadrul politicii de vecinatate a UE. In acest sens, cum veti trata Ucraina si Serbia?

w In primul rind ca nu exista o abordare in bloc. Sint toate cazuri separate. Procesul politic in Ucraina inca nu arata semnele maturitatii pe care o asteptam, asa ca ucrainenii trebuie sa rezolve intii ei insisi aceste probleme. Serbia si Balcanii de Vest, in general, vor fi un punct foarte important pe agenda noastra. Vrem sa pastram perspectiva integrarii europene foarte clara si credibila pentru aceste state. Negocierile incepute au fost suspendate din cauza refuzului autoritatilor sirbe de a colabora cu Tribunalul Penal International si a-l preda pe Mladici. Speram sa putem reinnoda colaborarea. In orice caz, nu vrem sa izolam Serbia.

Neprotocolar

w Interviul de mai sus a fost acordat dupa intrevederea dintre ministrii de Externe roman si finlandez. Dupa ce Mihai Razvan Ungureanu a plecat cu tot alaiul de aghiotanti, Erkki Tuomioja si-a aruncat sacoul pe umar si a plecat singur sa lucreze in gradina, sub un copac. Nonconformismul nordicilor este bine cunoscut si practicat si in diplomatie.

Erkki Tuomioja

Este ministrul de Externe al Finlandei din februarie 2000.

Fost presedinte al grupului parlamentar social-democrat in Legislativul de la Helsinki pina in 1999.

Anterior ocuparii functiilor politice, a fost jurnalist si viceprimar al capitalei Helsinki (1979-1991). Este licentiat in stiinte politice si economie si preda istorie politica.

Autor a 13 carti si vorbeste 6 limbi straine.

Finlanda va prelua presedintia UE de la Austria, la 1 iulie 2006, pentru 6 luni.

---

Despre autor: