Majorarea subita a deficitului la 2% ar arata ca proiectul de buget nu a inclus obligatiile asumate de Guvern in 2005. Una este sa ai de-a face cu socuri neanuntate (ex: inundatii) si altceva cu obligatii asumate deja. Cresterea deficitului bugetar la 2% si poate chiar peste, in acest an, ar avea implicatii majore. Cat priveste dezinflatia, impactul negativ ar fi atenuat de orientarea cheltuielilor suplimentare catre investitii, care maresc cererea de bunuri finale. La finele lui mai, executia bugetara arata un surplus de peste 1% din PIB, astfel incat cheltuielile nete vor fi de minimum 3% din PIB pentru restul anului, ceea ce nu va ajuta BNR in a tine inflatia aproape de 6%. BNR a anuntat ca asteapta o inflatie peste 6,5% in 2006 (dupa mine va fi in jur de 7%). S-ar lovi si in credibilitatea regimului de ""tintire a inflatiei"", care are complicatii oricum. In plus, intr-o economie care tureaza iute peste PIB-ul potential (cresterea de 7% in primul trimestru a.c. nu este sustenabila), marirea cheltuielilor guvernamentale este contraindicata. Alta implicatie priveste inversarea tendintei de scadere a deficitului din ultimii ani. Daca aceasta ar fi conjuncturala, nu ar fi ceva dramatic. Dar semnele sunt diferite. Anul aderarii inseamna inca cca. 1,5% cheltuieli cu plata contributiei la bugetul UE si cofinantare de fonduri UE. La acestea trebuie adaugate influenta functionarii fondului Proprietatea (posibil 0,6%-0,7% din PIB anual) si cea a finantarii reformei sistemului de pensii (posibil 0,5%-0,6% din PIB anual). Considerand ca noi investitii incepute in 2006 (in transporturi, educatie etc) continua in anii ce vin, se poate ajunge la peste 4% din PIB deficit bugetar in 2007. Taxele prevazute de codul fiscal nu pot compensa nevoile noi ale bugetului.
Depasirea unui prag de 4% ar insemna sa trecem dincolo de pragul de 3% impus de Pactul de Stabilitate Financiara si s-ar valida pregnant inversarea de tendinta in privinta deficitului bugetar. Un asemenea deficit ar lucra impotriva continuarii dezinflatiei cand, oricum, s-ar manifesta un posibil puseu inflationist specific anului aderarii. Un deficit bugetar de/peste 4% din PIB ar mentine inflatia la peste 6% si dobanzile cocotate. Cresterea deficitului bugetar ar induce o marire a deficitelor externe; daca creditul neguvernamental nu s-ar potoli in urmatorii ani, deficitul de cont curent ar trece de 12%, ceea ce, in conditiile unui cont de capital completamente liberalizat, ar spori vulnerabilitatea economiei si volatilitatea miscarilor financiare.
Se impune o analiza serioasa a implicatiilor anuntatei rectificari bugetare. Daca nu vor fi controlate presiunile pe buget, un derapaj al deficitului apare inevitabil in urmatorii ani, cu efecte pentru economie. Pentru a limita cresterea deficitului bugetar, trebuie sa se procedeze la o restructurare a cheltuielilor bugetare, care sa stimuleze oferta; trebuie sa se colecteze mai mult si mai bine; trebuie sa se recurga la parteneriate public-private, acolo unde este posibil, pentru a elibera bugetul de unele poveri; trebuie sa nu se cedeze la presiuni salariale nejustificate. Si nu trebuie primejduita stabilitatea economiei prin masuri populiste, gandindu-se la perspectiva unor alegeri anticipate.