Ovidiu Tender a petrecut aproape 100 de zile in arest. Cea mai grava acuzatie formulata de procurori la adresa acestuia e generarea unui prejudiciu de 2.700 miliarde de lei vechi, insa omul de afaceri o contesta, motivand ca la dosarul sau nu exista
Ovidiu Tender a petrecut aproape 100 de zile in arest. Cea mai grava acuzatie formulata de procurori la adresa acestuia e generarea unui prejudiciu de 2.700 miliarde de lei vechi, insa omul de afaceri o contesta, motivand ca la dosarul sau nu exista nici o plangere din parte nici unei institutii ori entitati economice in acest sens. Restul acuzatiilor sunt identice cu acelea aduse lui Marian Alexandru Iancu: constituirea unei grupari de criminalitate organizata (pentru obtinerea de fonduri a caror sursa urma sa fie disimulata), inselaciune, bancruta frauduloasa, instigare la abuz in serviciu si spalare de bani.
Ce l-a facut insa pe Tender diferit fata de Iancu in ochii procurorilor DIICOT este o invinuire extrem de grava. Conform procurorilor DIICOT, el ar fi incercat, prin intermediul unuia dintre avocatii angajati de firmele sale, Gheorghe Cotofana, sa-l mituiasca pe expertul contabil al Parchetului General, Cristian Bejinaru, in vederea prezentarii unui raport de expertiza financiar-contabila ""cosmetizat"" in favoarea sa. Pentru a-si sustine acuzarea, procurorii au prezentat instantelor patru autodenunturi ale lui Bejinaru (in care se vorbea, cronologic, de sume care porneau de la 200.000 de euro, continuau cu 100.000 de euro, treceau prin 50.000 de euro si ajungeau la valoarea greu cuantificabila a unei case in Spania) si inregistrarile unor convorbiri ambientale dintre acesta si Cotofana in care insa nu se rosteste numele Tender. Nu au organizat insa vreun flagrant de dare/luare de mita.
Presupusa tentativa de mituire a fost negata public atat de avocatul Cotofana, care a emis un comunicat de presa in acest sens si s-a oferit sa depuna marturie la Procuratura si in instanta, cat si de Tender, care a depus o plangere penala pentru denunt calomnios impotriva lui Bejinaru, caracterizandu-l public pe acesta drept ""delator de meserie"". In apararea clientului lor, avocatii lui Tender au facut o sumedenie de intampinari, de la recuzarea lui Bejinaru ca expert in cauza pe motiv de incompatibilitate intre acest statut si cel de denuntator pana la cererea de audiere a acestuia si a lui Cotofana. Cererile repetate ale avocatilor au primit, de fiecare data, atat in privinta audierii, cat si in cea a recuzarii, raspunsuri negative. Ultimul dintre acestea, care poarta semnatura procurorului-sef de birou Alina Bica, de la DIICOT, este realmente stupefiant.
In acceptiunea unui inalt reprezentant al Ministerului Public, care invoca incompatibilitatea dintre calitatile de martor si de expert, audierea unei presupuse tinte a presupusului mituitor nu este necesara, pe motiv ca acesta n-ar detine date care sa se constituie ""informatii in acceptiunea dispozitivului art. 78 C.p.p., in sensul ca pot ajuta la aflarea adevarului intr-un proces penal cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anumita persoana"". Cat despre solicitarea de depunere a unei marturii de catre presupusul viitor mituitor, acelasi procuror concluzioneaza ca, deoarece in cauza nu se cerceteaza vreo persoana pentru luare de mita sau incercarea de determinare a unei marturii mincinoase, ""audierea sa nu este considerata utila si concludenta"".
Tradusa din romana de specialitate juridica in romana accesibila oricui, povestea arestarii lui Tender se rezuma astfel: un om este bagat la beci pentru ca un presupus mituitor ar fi oferit, nu se stie in numele cui, niste avantaje unui presupus mituit care s-a autodenuntat. Presupusul finantator neaga implicarea, la fel ca si presupusul mituitor. Presupusa tinta a mitei tace. Singura persoana asupra careia se repercuteaza actiunea procuraturii, fiind arestata, este taman cea al carei nume nu se pomeneste-n discutie. In mod logic, aceasta persoana cere audierea celorlalte doua implicate (presupusii mituitor/mituit), iar procurorii refuza cererea pe motivul lipsei de utilitate si de concludenta. Intrebarea care se poate pune in mod logic este urmatoarea: daca flagrantul nu s-a petrecut, inregistrarea audio nu contine numele Tender, banii nu s-au dat, asa-zisul mituitor neaga, asa-zisul mituit tace, iar procurorii considera irelevanta audierea lor, de ce l-ati mai tinut la beci, fratilor?


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.