Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, in formula propusa de ministrul Justitiei, Monica Macovei, a iscat un imens scandal, proiectul fiind contestat atat de societatea civila, cat si de partidele din opozitie si de reprezentanti ai formatiunilor din coalitia aflata la guvernare.

Dupa ce saptamana trecuta au iesit la rampa organizatiile nonguvernamentale si reprezentanti ai principalului partid de opozitie, zilele acestea scandalul a atins cote fierbinti prin atitudinea extrem de critica pe care a avut-o fata de acest proiect senatorul UDMR Gyorgy Frunda. Ministrul Macovei si senatorul Frunda au combatut virulent pe marginea proiectului la Realitatea TV.
NICI UN PAS INAPOI. Macovei a etichetat de mai multe ori UDMR ca fiind o frana in calea anticoruptiei, cand de fapt, spune Frunda, partidul lui nu a facut decat sa respecte o intelegere a coalitiei legata de asigurarea votului pentru adoptarea legilor: consultarile. ""Nu puteau trece niste proiecte pline de prevederi anticonstitutionale"", a spus Frunda. Ministrul Justitiei a ramas pe pozitia initiala, chiar daca senatorul a sustinut ca proiectul este ""neconstitutional, impotriva statului de drept si nu respecta drepturilor omului"", ba nici ""promisiunea fata de UE"".
PROIECTUL BATA. Politicianul a declarat ca aceasta ANI nu este o institutie independenta, asa cum ne-a cerut Uniunea, ci doar o autoritate administrativa autonoma. Modalitatea de infiintare a Consiliului acestei Agentii, format din 25 de oameni, care vor fi numiti exclusiv de ministere si agentii subordonate Guvernului, a fost dur criticata ca fiind de natura sa subordoneze ANI Guvernului. ""Or, rolul Guvernului, nu numai in Romania, dar nicaieri in lume nu este de a controla, este de a aplica legile. Cei care controleaza sunt magistratii (...). Asa cum ati infatisat aceasta agentie, este subordonata Guvernului si este absolut neconstitutionala (...)"", a precizat Gyorgy Frunda. In plus, nu se respecta principiul dobandirii legale a averii, care se prezuma, astfel ca prin proiectul ministrului Macovei ""se schimba sarcina probei, care este una din castigurile mari ale Constitutiei si este in toata legislatia europeana"".
MAI STRICT. Frunda a gasit mai potrivit proiectul de lege privind infiintarea CNI, proiect facut in anul 2004 cu sprijinul Bancii Mondiale si al Transparency International si care dadea magistratilor atributii in aceasta materie. Senatorul UDMR a exemplificat cu Franta, Italia, Spania si Germania: ""In toate exista centre de verificare, autoritati de verificare, peste tot functioneaza ceea ce va spunem noi: daca exista indicii sau probe de infractionalitate sesizeaza Parchetul, acesta este mecanismul (...). Dumneavoastra luati din fiecare legislatie bata cea mai tare si faceti o bata enorma..."". Ministrul Macovei a recunoscut ca proiectele propuse sunt mai restrictive: ""Ei, uite ca noi am vrut in Romania sa fim mai stricti decat altii, da!?"".

Similitudini in tarile UE

Citeste si:

In tarile Uniunii Europene exista agentii, comisii sau comitete (denumite in fel si chip, de la Comisia pentru Etica la Registrul de Interese) care verifica situatia financiara si compatibilitatile in cazul functionarilor publici, insa fiecare functioneaza in baza unor reglementari nationale, specifice de la caz la caz.
In Portugalia, spre exemplu, declaratiile de avere sunt gestionate de Curtea Constitutionala, insa din 1995 a fost introdus Registrul de Interese, care pune accent pe conflictele de interese, si nu pe aspectele financiare. Registrul de Interese al parlamentarilor si membrilor Guvernului este pastrat si controlat de Parlament si continutul sau este considerat informatie publica. Toate activitatile susceptibile a genera un conflict de interese sau nereguli financiare trebuie inregistrate in acest Registru. Ciudatenia acestui sistem este ca un organism juridic extern pastreaza controlul asupra aspectelor vizibile ale coruptiei (averea si patrimoniul politicienilor), in vreme ce conflictele de interese sunt de competenta organismului parlamentar.
In alte tari europene este la latitudinea fiecaruia sa-si declare averea, slujbele si veniturile suplimentare, situatie ce poate genera abuzuri. In Irlanda, Olanda, Italia, Estonia, Suedia si Austria, activitatile cu potential de a genera conflicte de interese trebuie facute publice, in vreme ce in Marea Britanie este suficient ca superiorii sa fie informati, pentru a putea lua o decizie in acest sens. In Letonia, declaratiile anuale de venit includ informatii legate de activitati suplimentare, iar parlamentarii, autoritatile locale si liderii de partide sunt obligati prin lege sa faca aceste detalii publice. (Ana Ilie)

NEUTRA