Conducerea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA) a facut cadou unor investitori cu viziune un teren care valoreaza milioane de euro. Pamantul din Baneasa a fost instrainat ilegal. El este parte a patrimoniului asocia-tiei, calitate in care, potrivit legii, nu poate fi instrainat in nici un fel. Rezultatul acestui schimb nu s-a lasat asteptat - un hotel de lux in zona de nord a Capitalei.

Romania se grabeste sa consume si ultimele domenii ce ar putea fi valorificate o data cu aderarea la Uniunea Europeana. Asociatia Crescatorilor de Albine se gaseste, pare-se, pe lista ""investitiilor de ultima ora"" ale speculantilor de tot soiul. Punctul sensibil al acestei asociatii nu este altul decat unul dintre cele mai bogate patrimonii ale tarii noastre. Recunoscuta mai degraba datorita pamantului pe care este proprietara de drept decat pentru activitatea pe care o desfasoara, ACA nu a ramas straina de interesele imobiliare. Aceasta situatia se datoreaza in mare parte pozitiei strategice pe care o detine in Bucuresti - patru hectare in zona de nord a Capitalei. Patrimoniul detinut de ACA valoreaza 4 milioane de euro. Invidiata si totodata ""admirata"" pentru comoara de care se face vinovata, ACA a avut grija ca prin diferite modalitati sa se dezica de mostenirea pretioasa. Tocmai pentru ca detine unul dintre cele mai intinse domenii din Romania, asociatia a fost mereu constransa sa nu dispuna de acesta dupa bunul plac. S-a gasit astfel o modalitate, ce-i drept legislativa si nu morala, de a preveni eventualele ambitii ale oprotunistilor imobiliari sau ""dorinte de afirmare"" ale membrilor ACA. Desi apicultura in general dispune de o legislatie deficitara, Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania are un statut special. In termeni simpli, acesta se poate traduce astfel: nici un membru al asociatiei nu are dreptul sa instraineze patrimoniul. Potrivit articolului 38, alineatul 2 din statutul Asociatiei Crescatorilor de Albine ""Patrimonul Asociatiei Crescatorilor de Albine, este unic si indivizibil"". De altfel, acelasi lucru este prevazut si de Legea apiculturii 89/1998, ""Patrimoniul ACA din Romania, alcatuit din bunuri mobile si imobile, constituie proprietate privata si este ocrotit de lege. Bunurile imobile ale asociatiei sunt indivizibile si nu pot fi impartite intre membrii organizatiei sau intre organizatiile asociate.""
TOCMEALA CU LEGEA. Departe de a fi ocrotit de legislatia in vigoare, patrimoniul ACA a facut de-a lungul timpului jocul mai multor oportunisti care, cu concursul oamenilor din structura, s-au jucat pe muchea legalitatii. Astfel, numai in Bucuresti, unde Asociatia isi are de altfel sediul, patrimoniul a fost va-duvit de suprafete considerabile. Valoarea imobiliara a terenului din Capitala este cea care a determinat saltul peste cateva puncte ale legislatiei apicole ce protejeaza patrimoniul acesteia. In Bucuresti, asociatia are in proprietate un teren valoros - 4 hectare in Baneasa, acolo unde un metru patrat de teren poate ajunge la suma de 1.000 de euro. Astfel, ACA detine o avere pe care nu o poate valorifica decat pentru desfasurarea activitatii. Cel putin asa prevede legea, pentru ca, in realitate, prioritatile sunt altele. Asociatia a gasit modalitatea de a-si infrange ""blestemul"" si a fost martora, dar si ""beneficiara"" instrainarii propriului pamant. In 2002, asociatia a semnat un contract de schimb cu Romconsulting International Construct. Obiectul contractului l-au facut 18.911 metri patrati, instrainati cu acte ""in regula"" pentru modesta suma de 1.100.000 de dolari. Suma pe care ""a vazut-o"" insa numai hartia. Pamantul ACA ""a fost facut cadou"" unui investitor care promitea la acea vreme ca, in schimbul acestuia, sa construiasca doua cladiri necesare activitatii apicole. Singura marturie a existentei unei intelegeri intre ACA si Romconsulting International este hotelul Phoenicia, construit de cei care au intrat in posesia terenului donat de conducerea de la Bucuresti. Nici urma de ""camere curate"" sau de ""camere albe"" care, potrivit intelegerii initiale, ar fi trebuit sa fie predate la cheie de ceva vreme. Potrivit prevederilor contractuale, Romconsulting International se obliga sa ridice doua constructii, una de 1.030 metri patrati si cealalta de 550 metri patrati a caror valoare sa incadreze suma de 1.100.000 euro.
HIBELE UNUI CONTRACT DE INSTRAINARE. ACA a reusit sa paseze terenul din nordul Capitalei printr-un troc. Metoda nu a fost intamplator aleasa. Alta solutie pentru a nu intra in conflict direct cu legea, care interzice orcarui membru al crescatorilor de albine sa instraineze patrimoniul, nu exista. Deloc profitabil pentru structura apicola, contractul face obiectul unei afaceri privita cu suspiciune atat de membrii ACA, cat si de alte institutii ale statului. Serviciul de Investigare al Fraudelor din cadrul Politiei Municipiului Bucuresti a verificat actele intocmite intre cele doua parti. ""Nu s-au constatat alte aspecte, dar au spus ca vor veni la final sa vada daca se termina constructia. Ne-au asigurat ca vor reveni in momentul evaluarii. Au fost si la partenerii nostri sa vada exact relatiile"", sustine Eugen Zorici, presedintele ACA. De altfel, Zorici este unul dintre semnatarii si negociatorii contractului de schimb. El a si precizat foarte clar care sunt problemele acestui troc: ""Poate eu agravez situatia... Nu cred ca obiectul discutiei este daca Romconsulting sau Triumf isi fac sau nu isi fac obligatia. Totul se poarta pe marginea instrainarii patri-moniului. De aia sunt eu aratat cu degetul"". Zorici a mai explicat ca cele doua obiective ale contractului, construirea unei ""camere curate"" si a unei ""camere albe"", nu pot fi duse la bun sfarsit din cauza proceselor pe care ACA le are de ani buni cu diversi proprietari care isi revendica terenul. El sustine ca, in aceste conditii, cu un teren aflat in litigiu, nu este posibila obtinerea unei autorizatii de construire. Surpriza insa. Terenul, proprietate ACA, facea obiectul unui litigiu tocmai la momentul in care se semna contractul de schimb cu Romconsulting International Construct.
TRANZACTII CU TEREN IN LITIGIU. Unul dintre procesele de revendicare era in plina desfasurare la momentul in care se semna contractul de schimb. El a fost declansat in urma solicitarilor venite din partea Institutului Agronomic. Astfel, in luna februarie a anului 2002, o notificare venita pe Legea 10/2001 din partea Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMVB) blocheaza terenul ACA, intrucat acesta facea obiectul unei retrocedari. Potrivit prevederilor Legii 10, in mometul in care apare o astfel de solicitare, terenul nu mai poate constitui baza nici unui fel de tranzactii. Nu mai poate fi inchiriat, donat si nicidecum vandut. Institutul Agronomic solicita la acea vreme restituirea in natura a celor patru hectare proprietate ACA si a constructiilor aferente. Cererea de retrocedare venita pe Legea 10 a facut obiectul unui proces, a carui sentinta se pronunta un an mai tarziu, in 2003, in favoarea Asociatiei Crescatorilor de Albine. In tot acest timp, cu un teren aflat in litigiu, ACA semneaza un contract de schimb cu Romconsulting International Construct. Mai mult, contractul cu pricina este autentificat in fata unui notar public la data de 4 septembrie 2002, perioada in care ACA se judeca cu Institutul pentru terenul cu pricina. Zorici sustine ca acest proces l-a tinut pe loc si i-a incurcat planurile, astfel incat nu a putut obtine autorizatia de construire pentru cele doua cladiri prevazute in contract. Procesul nu a oprit insa ACA in tranzactionarea terenului printr-un contract de schimb. Mai mult decat atat, Romconsulting obtine autorizatia de construire pentru Hotelul Phoenicia, dat deja in folosinta. Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, a mentionat ca la nivel de autorizatii constructorii din Baneasa stau foarte bine: ""Au depus toate actele necesare. Dosarele sunt complete, obtinand autorizatii pentru toate solicitarile"".
SERIA COMPROMISURILOR. Pentru a ocoli legea si mai ales pentru a putea actiona pe muchia ei, conducerea ACA sustine ca nu a instrainat pamantul, ci ca a facut doar un troc. Or, daca un troc presupune mai mult sau mai putin bunuri materiale, acesta a ignorat si cele mai elementare reguli. In primul rand, Asociatia a instrainat pamantul fara a avea in schimb altceva. Au negociat pe promisiuni. Mai mult decat atat, semnatarii contractului nu au considerat necesara o evaluare a terenului. Au dat pamantul din Baneasa pentru 67 de dolari metrul patrat, bani inclusi in ridicarea celor doua constructii. Pana in momentul de fata se poate spune ca terenul din Baneasa a fost dat pe nimic. Asta, pentru ca banii urmau sa fie investiti de contractant in realizarea celor doua cladiri. ""Acum e 1.000 de euro mp, in 2001 am facut afacerea cu 67 de dolari metrul patrat, noi nu am stipulat, noi am vrut sa vedem cat ne trebuie, a fost exact troc. Am calculat cat ne costa construirea celor doua cladiri si am dat terenul. Nu s-a discutat cine castiga, toata lumea tipa ca s-au luat bani cu gramada"", sustine Eugen Zorici, presedintele ACA. Daca au vazut ca nu se aleg nici cu constructia noua, Aurel Malaiu ""si-a luat inima in dinti"" si a demarat proiectul de construire a camerei curate. Cum in curtea ACA se gasea o cupola care putea fi reconditionata, au realizat un proiect de reamenajare a acesteia, in vederea pregatirii camerelor curate. ""Cand am vazut ca trec doi ani si nu au fost date autorizatiile de construire, am vorbit cu un proiectant autorizat si i-am spus sa faca aceasta sectie in constructia care exista, sa o amenajeze si sa faca aceste camere curate"", afirma Malaiu. De altfel, fostul director, si el semnatar al contractului de schimb cu Romconsulting, sustine ca banii pentru amenajarea acestor ""camere curate"" au fost investitia ACA. ""Am facut proiectul, care a costat in jur de 13.000 de dolari. Si cand m-am vazut cu el gata, le-am pus in brate proiectul, sa faca ei ce este de facut in continuare. La final, dupa ce firma a subcontractat aducerea camerelor curare, au mai venit niste cheltuieli. 300.000 de dolari i-am dat noi, iar firma a mai dat inca 500.000 de dolari"", a adaugat Malaiu. Acesta sustine ca, pentru realizarea acestor camere, Institutul a fost cel care a investit o buna parte din bani. Pe de alta parte, presedintele afirma ca acestia au fost decontati de firma. Mai mult, Zorici sustine ca nu au facut acest proiect pentru ca s-au vazut stransi cu usa, ci pentru ca firma nu isi indeplinea prevederile contractuale. ""Ceea ce a facut Malaiu, ca a contractat firma pentru a realiza proiectarea, a facut-o in ideea ca nu faceam acest schimb si trebuia sa punem banii de undeva, sa ne apucam noi sa construim, sa luam bani de undeva"", sustine Zorici.

""Ne-am facut-o cu mana noastra""
Ca oricare afacere care se respecta, si aceasta are pagubitii ei. ""Aici a fost cladirea reprezentativa pentru apicultori. Acum ea este inglobata in receptia hotelului, se gaseste sub monstrul asta de cladire. Ne-am facut-o cu mana noastra"", sustine Aurel Malaiu. Fara simbol, dar mai ales fara ""camere curate"" sau ""camere albe"", Asociatia a ramas cu speranta. Daca pentru prima constructie s-a gasit un compromis agreat de ambele parti, si anume reamenajarea ""camerelor curate"" intr-un sediu mai vechi, pentru cealalta constructie nu s-a ajuns inca la o intelegere. La patru ani de la semnarea contractului, ACA este asediata de scrisori anonime care ""vorbesc"" despre afacerea urat mirositoare din Baneasa. Astfel ca, sub presiunea anonimelor, cei doi parteneri s-au grabit sa reanalizeze situatia. ""I-am zis eu sa se apuce sa construiasca deoarece incepusera scrisorile anonime. Si a inceput sa construiasca, desi nu avea autorizatie, dar i-am zis sa se uite si el sa vada in ce postura suntem pusi, ca a luat pamantul, si construieste si pe noi ne-a lasat cu ochii in soare. Si s-a apucat sa construiasca si ne-am trezit cu inspectia in constructii. Ne-au dat 50 de milioane amenda, le-am platit si pe alea si astepam ca dansul sa se apuce si sa termine ce are de facut. Nu este un constructor de rea vointa"", sustine Zorici.
Contractul, pasat dintr-o mana in cealalta
La scurt timp dupa ce ACA a semnat contractul de schimb cu Romconsulting International Construct, pe adresa asociatiei este trimisa o nota semnata de SC Triumf Construct SRL. Adresa semnala ca societatea Romconsulting International Construct SRL si-a schimbat denumirea in Triumf Construct SRL. Romconsulting figureaza la Registrul Comertului cu certificatul de inmatriculare preschimbat, iar bilantul anual nu a mai fost depus din anul 2004. Printre obiectele de activitate declarate se gaseau: inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate. O data cu schimbarea denumirii societatii in Triumf Construct, s-a schimbat si domeniul de activitate. Triumf Construct realizeaza constructii de caldiri si lucrari de geniu civil. Garantia noii societati presupune o lista cu contracte de ipoteca: SC Jupiter SA, SC Ceramica Group SA, SC Perla Majestic SA, SC Maxmedia Prod SRL.
Nu stie stanga ce face dreapta

ACUZATII. Eugen Zorici sustine ca ""este aratat cu
degetul"" pentru ca a instraianat patrimoniul apicol