Istoria Rusiei si-a schimbat cursul din cauza unei boli: hemofilia. Se pare ca aceasta boala a aprins flacara Revolutiei din 1917 si a pus punct dinastiei Romanovilor.

Ziua urcarii la tron a lui Nicolae al II-lea, 14 mai 1896. O domnie umbrita de lipsa unui mostenitor, dar si de o teribila boala. Dupa numeroase sacrificii, tarina naste in 1904 un baiat. La cateva zile de la venirea pe lume, micutului Alexei i s-au descoperit niste hematoame. Copilasul mostenea o boala severa: hemofilia. Sangele lui nu se coagula. Pentru a da de firul bolii s-a ajuns pana la regina Victoria a Angliei, strabunica, suspectata ca fiind purtatoarea genei acestei boli. Ea a transmis gena fiicei ei, apoi nepoatei Alexandra, devenita regina a Rusiei prin casatoria cu Nicolae al II-lea. Micutul era tratat cu aspirina, pentru calmarea durerilor, fara a se sti ca facilita sangerarea. Chinuitoarea boala era ascunsa poporului, mai ales ca punea sub semnul intrebarii insasi viata mostenitorului. Tarina si-a legat speranta de misteriosul personaj Rasputin, care ii dadea asigurari ca-l poate vindeca pe Alexei. Azi, privind in urma, se poate spune ca hemofilia a contribuit la declansarea Revolutiei din 1917 si chiar la sfarsitul monarhiei. Cand Nicolae al II-lea a fost obligat sa abdice s-a gandit sa o faca in favoarea fiului lui, Alexei. Dar inainte de a semna actul de abdicare, a consultat medicul copilului. Si cand acesta i-a explicat ca Alexei e grav bolnav, a renuntat la tron in favoarea fratelui sau, Mihail, insemnand finalul dinastiei Romanovilor.