Miracolele se-ntampla pe e-mail

Ma bucur ca am prieteni. Ca sa fiu mai exacta, ma bucur ca am agenda plina cu numele unora cu care m-am intersectat la un moment dat, la o coada interminabila in perioada de reduceri, in delegatii, unde mi-era urat sa iau masa singura si-atunci cautam conversatie cu unua€™ si cu altua€™, fie ca mi-am regasit toti colegii din scoala generala si liceu - slavite fie optiunile Internet-ului - , fie ca pur si simplu sunt diversi colegi de serviciu din departamente locate la cativa kilometri distanta, astfel ca aspectul comunicarii ar fi jalnic spre inexistent, daca n-ar exista sfantul mail.

E-MAIL. Metoda moderna de comunicare cu semenii s-a schimbat radical, fata de perioada ceausista. Atunci, doamnele n-aveau alta treaba decat sa palavrageasca intre dumnealor la telefon, relativ la cozile de la bacanie si la masina cu oua care ""nu mai ajunge dracului odata, ca ne-am asezat la coada cu noaptea-n cap"". Azi au capatat brusc inclinatii ceva mai siropoase, redirectionandu-si atentia catre toate stupizeniile de e-mailuri de la cvasi necunoscuti care anunta ghinioane strivitoare sau bucurii garantate, functie de numarul pacalicilor care ignora cu voluptate vremea de-afara sau urletele sefulului, salariul de mizerie sau datoriile la banca, imaginandu-si ca, daca gadila Internet-ul suficient, o sa rasara soarele si pe strada lor...

Citeste si:

MIRACOLE. Asadar, pentru incepatorii care cred ca sunt ratati: se deschide mailul, se vizualizeaza pps-ul incurajator, se lacrimeaza substantial la gandul unor impliniri naucitoare si se trimite fuguta-fuguta altor ratati carora cariera sau viata personala nu le mai da nici o sansa! Dupa care intepenesti in scaun si astepti cu sufletul la gura sa te loveasca minunea. Succes!

ANUSKA