27 ianuarie 2006. Traian Basescu profita de inaugurarea Institutului Diplomatic Roman, dar mai ales de absenta premierului, pentru a reafirma cu tarie ceea ce domnia sa crede a fi Noua Politica Externa a Romaniei:
""Dar, asa cum spuneam la inceputul mandatului, marea contributie a diplomatiei romanesti va fi spre est. O tara puternic ancorata in realitatile lumii civilizate in sistemul de securitate al lumii civilizate isi va creste valoarea pe masura ce va fi capabila sa distribuie democratia la est de frontierele UE si ale NATO"".
Nu e prima data cand Traian Basescu propune ca Romania trebuie ""sa distribuie democratia la est"". Astfel, aflat in vizita la Council on Foreign Relations de la Washington, la 10 martie 2005, Traian Basescu tine o alocutiune ampla, in care afirma la un moment dat:
""La 15 ani de la schimbarile democratice care au cuprins tarile din estul Europei avem un nou moment prielnic pentru a avansa acest proces dincolo de Ucraina, Georgia si Moldova"".
Domnul presedinte se evidentiaza aici intr-o postura nitel surprinzatoare: cea de teoretician intr-ale geopoliticii. Potrivit asertiunii sale, consolidata deja in tarile din estul Europei (inclusiv in Romania), schimbarile democratice trebuie sa se extinda spre est. Spre est, adica spre fostele republici sovietice precum Kazahstan, Uzbeghistan, Kirgistan, inghetate intr-o democratie de fatada.
In acest proces geopolitic - spune Traian Basescu in aceeasi alocutiune, Romania trebuie ""sa devina o platforma de promovare a valurilor libertatii si democratiei (...)"".
Teza unui spectaculos avans al democratiei si libertatii in intreaga lume e unul dintre pilonii politicii externe a Administratiei Bush. Asumandu-si ipostaza de cruciat modern, presedintele american a sustinut si sustine rolul primordial al Americii in procesul de extindere a valurilor democratiei si libertatii in zone ale planetei ramase in ghearele dictaturii sau ale democratiei de fatada.
Nu e vorba insa de imbratisarea tezei americane doar ca teoretician al geopoliticii. Domnul presedinte declara ca in aceasta cruciada Romania trebuie sa joace si ea un rol important. Nu de alta, dar Romania e alaturi de Axa Washington-Londra. La finele lui 1941, dupa cucerirea Odessei, Maresalul Antonescu a acceptat solicitarea lui Hitler ca Romania sa participe, alaturi de Axa, la campania de cucerire a Rusiei de dincolo de Nistru. Asa se face ca Armata romana a ajuns sa elibereze prin lupta, de sub stapanire bolsevica, teritorii din Kuban si Caucaz.
Traian Basescu a proclamat solemn, inca din campania electorala, ca sub conducerea sa Romania va merge pana la capat alaturi de Axa. De noua Axa, desigur, Axa Washington-Londra. Si cum noua Axa, repetand-o intr-un fel pe cea veche, Berlin-Roma-Tokyo, isi propune sa elibereze fostele republici sovietice din Caucaz de sub influenta Rusiei, teza exportului romanesc de democratie spre est aparea, in chip logic, drept expresia unei cuceriri a acestor tari cu armele democratiei. Desigur, ca si in cazul Romaniei din 1941, se poate ridica si acum intrebarea daca aceasta Noua Politica Externa corespunde traditiilor romanesti de prudenta cand e vorba de altceva decat de apararea fruntariilor nationale. Indiferent insa de opiniile pro si contra, Noii Politici Externe nu i se puteau contesta noutatea si indraz-neala.
Cu o singura conditie: sa fie, intr- adevar, o Politica.
Doua dintre faptele recente ne lasa sa credem insa ca, la fel ca si in alte numeroase cazuri, nu putem vorbi de o Politica.
Un interviu acordat publicatiei rusesti Kommersant ne dezvaluie un presedinte care refuza categoric ipostaza de cavaler in cruciada americano-engleza pentru scoaterea tarilor din Caucaz de sub tutela Moscovei.
Aflat la Paris, intr-o calatorie cu pronuntate note de telenovela politica, Traian Basescu s-a afisat drept un protagonist al politicii franceze in lume. Care politica se afla in conflict cu politica americana.
Interviul dat publicatiei Kommersant tradeaza efortul presedintelui de a se pune bine cu Vladmir Putin pentru a-l aduce la Forumul Marii Negre. Declaratiile de la Paris tradeaza preocuparea de a smulge francezilor concesii in ratificarea Tratatului cu Romania.
Dar Noua Politica Externa, alaturi de Axa Washington-Londra?
Noua Politica Externa n-a existat niciodata. Ca si in cazul Noii Politici Interne, a existat doar nevoia lui Traian Basescu de a fi interesant cu orice pret. Chiar si cu pretul vorbelor fara acoperire.