Inca o carte despre fotbal: "Inceput de Iliada"

Societatea Scriitorilor Militari a scos de sub tipar, in ajunul Sfintelor Pasti 2006, o noua carte din arta nemarginita a fotbalului autohton, avand ca erou principal pe Ilie Savu, de unde si inspirata alegere a titlului, "Inceput de Iliada".
Autor este harnicul si binecunoscutul scriitor Constantin Ardeleanu care, in cele 265 de pagini, format 20x13, a strans, a aranjat si a picurat din belsug fiecare pagina cu harul sau de Hatru al Tazlaului, locul natal din judetul Neamt. Pe langa cele trei volume cu titlul "Hatrii Tazlaului" (1998, 1999, 2001), raftul sau de biblioteca mai cuprinde si alte volume, scrise de-a lungul timpului, de poezie, de proza, de teatru si bineinteles, de carte sportiva, cu preponderenta despre "Apoteotica Steaua".
Cele 16 parti ale cartii precum si fototeca, din colbul amintirilor, il prezinta pe Ilie Savu ca un unicat, traitor al unor fapte care nu sunt la indemana oamenilor obisnuiti. Avem de-a face cu un OM care a dat mana oficial cu Hitler de doua ori, a jucat popice cu nea Nicu, a fost coleg de birou cu Walter Roman. Din virtutile acestui fotbalist si apoi antrenor trebuie remarcat faptul ca a servit Armata Romaniei, s-a bucurat de aprecieri si a fost pretuit pentru ca el a avut in gandurile sale doar partida de fotbal si nicidecum alte partide.
"Inceputul de Iliada" si fiindca Ilie Savu a fost primul dintr-un sir de Ilie, din istoria echipei de fotbal Steaua: Ilie Barbulescu, Ilie Dumitrescu, Ilie Stan, Adrian Ilie, Sabin Ilie, si chiar Ilie Nastase, cel care in prima tinerete a fost atras de fotbal, nu de tenisul de camp, unde a cunoscut o consacrare mondiala. Primele antrenamente si meciuri ale ASCA Bucuresti au avut loc pe Stadionul "Ilie Pintilie" in vecinatatea Pietei Victoriei.
Turneul CCA din Anglia, desfasurat sub bagheta lui Ilie Savu in anul 1956, a avut rezultate care au uluit patria fotbalului.
Ilie Savu, predestinat numarul 1, adica portar, sef de club, presedinte de sectie, sef peste o echipa, adica antrenor, administrator, comandant de pluton, aceste preocupari in perimetrul sportiv al Armatei pe care a servit-o cu credinta si dragoste de la gradul de soldat de la cel de General. A urmat studiile de specialitate la Academia Nationala de Educatie Fizica (ANEF) obtinand diploma de antrenor in 1949.
Eroul cartii isi arata recunostinta fata de renumitul OM de fotbal, Virgil Economu, care a contribuit decisiv la formarea echipei CCA, cel care a lasat in urma lui vestitul decalog din care redam numai ultima expresie: 10 "Fiecare victorie ascunde spinii infrangerilor viitoare, iar in fiecare infrangere mugurii izbanzilor de maine!", am citat de la pag. 111.
In carte gasim capitolul 16 intitulat "Echipa de fotbal militara in marturii scrise", care incepe cu motto-ul lui Leonardo Da Vinci: "Cu ce si-a legat ursita de o stea, nu-si va lua privirea niciodata de la ea".
Printre marturiile lui Ilie Savu, Ion Voinescu, Emeric Ienei, Gogu Viziru, M. Platini etc., gasim sub semnatura General Ion Coman, urmatoarele cuvinte: "Pentru mine Apolzan a fost mai mare decat Beckenbauer". Ultimul, binecunscutul stopper german, astazi este principalul organizator al Campionatului Mondial de Fotbal din acest an ce se disputa in Germania. Este o mare onoare pentru fotbalul romanesc, aceasta apreciere care aduce din nou stralucire echipei militare de atunci, din 1986, 1987 si deschide o pespectiva asijderea pentru prezent si viitor.
In familie, autorul cartii se bucura de o ambianta placuta intru ale scrisului, sotia sa, poeta si traducatoarea Teodora Motet, este redactor sef la revista si editura "Amurg sentimental", sub a carei emblema au fost tiparite unele din scrierile prolificului Constantin Ardeleanu. Aceasta carte-document care se recomanda prin ea insasi, cu siguranta se va afla in mana tuturor iubitorilor balonului rotund in care se gasesc descrieri, cu lux de amanunte din viata Generalului Ilie Savu, si nu numai, prin pana inmuiata in dulceata, uneori si/sau in pelin, unde e cazul, dar mereu avand girul talentatului scriitor Constantin Ardeleanu. Lectura este placuta, cititorul fiind captivat de umorul caracteristic al autorului, da capo al fine, al acestui volum.

P.S. In incheiere, o dedicatie pentru Ilie Savu: "De la soldat la general/ strajer la-nalta poarta,/ s-a comportat fenomenal/ c-o dulce-amara soarta.// Dar a iesit invingator/ ca OM, nicicum un ZEU/ Un admirabil truditor/ ca AS intr-un... careu!".

---

Despre autor: