IN SPRIJINUL CETATENILORBucurestiul dispune de 4.350 artere de circulatie (XXXIX)

Ce-i nou in materie de legislatie rutiera? Ce aduce nou in peisajul rutier autohton Legea nr. 49 din 8 martie 2006? Ce a dorit sa sublinieze legiuitorul in cadrul unor texte din aceasta lege rutiera? Care este mesajul transmis de articolul cutare sau cutare? Cum trebuie interpretat articolul referitor la... ? Cand se poate considera ca nu a fost respectat dreptul de prioritate? Ce inseamna prioritate de trecere? De cate feluri sunt intersectiile, cum sunt ele categorisite? Intrebari, nedumeriri, nelamuriri!

Elementul obisnuit si propriu sistemului rutier, drumul ori strada reprezinta partea materiala dura care preia eforturile totale ale maselor in rulare. Strada sau drumul sufera, se imbolnavesc si, periodic au nevoie de interventii pentru reabilitare si imbunatatirea performantelor tehnice.
Strada este elementul ce caracterizeaza zona urbana, aglomerata mai mult sau mai putin, dotata tehnic sau abandonata din acest punct de vedere, ingrijita ori neglijata, infrumusetata ori desfundata si lasata prada mizeriei unei canalizari precare cu permanente revarsari si miasme insuportabile.
Strada este principalul element de legatura urbana si, de calitatile ei se leaga aspectul civilizat al lumii moderne sau, dimpotriva, primitivismul, lenea si lentoare preocuparii edililor pentru locuitorii respectivei strazi. Daca ar fi sa ne rezumam numai la strada bucuresteana, ar fi cateva elemente deosebite care o si caracterizeaza, de altfel.
Bucurestiul dispune de 4.350 artere de circulatie, de-a lungul carora sunt plantate circa 60.000 indicatoare rutiere dintre care aproximativ 20.000 de reglementare a prioritatii, 24.000 de intrezicere sau restrictii si 16.000 de orientare si informare. Strazile Capitalei insumeaza 2.000 km si au o suprafata de 20 de milioane mp. Arterele principale insumeaza 450 de km (reprezinta 24,5%) si o suprafata de 6,6 milioane mp. Arterele din reteaua majora cu profil transversal mai mic de 14 m reprezinta 36% iar cele cu profil mai mare de 6 benzi, numai 9 %.
Din punct de vedere tehnic, potrivit distinctiei oferita de art. 9 din Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea traficului si functiile pe care le indeplinesc, astfel: strazi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu acest drum; strazi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit; strazi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale; strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala, care asigura accesul la locuinte si pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.
Tesatura strazilor este un element de mare insemnatate, iar intersectia reprezinta punct de interes major putandu-se lesne transforma in element perturbator al traficului. Se stie ca intersectia este definita ca fiind orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea.
Intersectia este elementul ce permite ordonarea traficului potrivit unor reguli prestabilite. Intersectiile sunt de doua feluri, cel putin asa le denumeste art.54 din Legea 49/2006: a) cu circulatie nedirijata; b) cu circulatie dirijata. In aceasta categorie sunt incluse si intersectiile in care circulatia se desfasoara in sens giratoriu.
Art. 55 - La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul trebuie sa circule cu o viteza care sa ii permita oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept.
Apropierea de un nod rutier sau de o intersectie este de natura sa trezeasaca in subconstientul fiecarui conducator o anumita stare de atentie concentrare si vigilenta pentru a: citi din timp si de la distanta de siguranta mesajele incriptate de forma si simbolistica indicatoarelor rutiere; a se conforma semnificatiei desprinse in urma lecturii simbolurilor indicatoarelor; a fi atent la ceea ce se petrece in intersectie si in imediata ei apropiere; a fi pregatit sa evite manevra negativa de neacordare a prioritatii de catre un alt conducator, abuziv, violent, neatent sau neglijent!
Intersectia concentreaza cam pana la 18% din totalul accidentelor cu consecinte grave si foarte grave (neacordarea de prioritate, penetrare pe rosu semaforic, intoarcere in intersectie, manevra de mers inapoi, nerespectarea interdictiei de a urma directia obligatorie, etc) si peste 21% din totalul accidentelor usoare, finalizate numai cu avarii.
Textul de la art. 55 are menirea de a consfinti obligativitatea corelarii vitezei de deplasare a vehiculului cu particularitatile intersectiei de care se apropie. Elementul de esenta este subliniat apasat (sa circule cu viteza care sa ii permita oprirea) si evidentiat ca manevra principala in contextul apropierii de o intersectie. Oprirea are insa un scop temeinic motivat: acela de a acorda prioritate de trecere acelor participanti care se bucura de facilitatile create prin semnalizarea existenta in acel nod rutier sau intersectie.

---

Despre autor: