Dupa ce dupa ani si ani de frustrari, clujenii au reusit sa scape de blestemul dlui Funar si al fiului sau, toata lumea se astepta ca primaria sa-si schimbe obiceiurile proaste. Adica acelea dupa care apropiatii primarului sa-si adjudece toate lucrar
Dupa ce dupa ani si ani de frustrari, clujenii au reusit sa scape de blestemul dlui Funar si al fiului sau, toata lumea se astepta ca primaria sa-si schimbe obiceiurile proaste. Adica acelea dupa care apropiatii primarului sa-si adjudece toate lucrarile din oras, dar, mai ales, asteptau ca arhitectii care decid asupra dezvoltarii urbane sa fie cat de cat alesi dupa valoarea proiectelor privind viitorul urbei. N-a fost sa fie asa. Cum dl Boc are de facut o naveta grea la Bucuresti, Clujul s-a procopsit sub neatenta sa privire arhitecturala, cu un interesant grup de arhitecti, strans uniti prin acte, sub forma unei intreprinderi private. Fie numele ei Planwerk, exact ca in Max Frisch. Dl Planwerk a reusit sa monopolizeze lucrarile de arhitectura ale orasului. Daca trecem peste faptul ca unul din asociati, dl Adrian Borda face parte din Comisia pentru Monumente Istorice (si astfel a putut sa apara, ca nuca-n perete un hotel din otel si sticla, intre cladiri de secolul XVlll), iar celalalt, dl Serban Tiganas este prieten cu arhitectul-sef al orasului, un domn mediocru pe nume Adrian Iancu, si astfel proiectele lui "trec" fara probleme la Consiliul Local, desi uneori sunt aberante, mai ramane un fapt care revolta, in demersurile publice ale firmei Planwerk. Este faptul ca toate proiectele pe care d-lor le propun spre finantare clujenilor sunt flagrant asemanatoare cu solutiile imaginate de studentii Facultatii de Arhitectura din Cluj in lucrarile lor de licenta (unde unii din patronii de la Planwerk sunt profesori) sau cu solutiile oferite de Institutul Judetean de Proiectare si Cercetare Cluj. Dar problema dilemei Planwerk este alta. Simtind ca atat presa din Cluj, cat si cetatenii care se obosesc sa vina la dezbaterile publice pe teme de urbanism au cam inceput sa se "prinda" ca studiile si proiectele acestora prea sunt abonate la banul public, si ca dl Borda este investit cu o prea mare putere (este membru atat al Comisiei Zonale a Monumentelor, cat si in Comisia Tehnica de Urbanism a Municipiului Cluj Napoca), taman atata cat poata face Planwerk sa aiba verde la banul Primariei, au fost pusi in fata unei dileme: sa plateasca, sau sa nu plateasca publicitate mascata, in presa, pentru a-si "spala" imaginea? Au ales sa-si faca publicitate in revista "Dilema", sub forma "estetizata" a unui asa-zis "supliment de arhitectura". Banuiesc ca cititorii "Dilemei", ca si cei care o scriu nu sunt extrem de interesati de orasul Cluj, sau de de ceea ce poate proiecta, in unicitatea ei firma Planwerk. Dar daca au dat un ban, sa fie primiti, fiindca sunt rari aceia care mai sponsorizeaza adevarata cultura. Nu-mi propun sa critic modul in care firma Planwerk din Cluj alege sa se igienizeze si nici revista care a inteles sa-i ajute, cu sau fara bani. Vreau doar sa spun ca mi s-ar fi parut mai nimerit sa incerce acest tertip intr-o revista de specialitate; dar, probabil ca acolo s-ar fi "lovit" de parerile altor colegi si poate ca n-ar fi fost prea bine pentru ei... Cum nu s-a intamplat sa fie asa, pentru cititorii "Dilemei" trebuiesc facute cateva puneri la punct: sa spunem ca "dl Planwerk" a facut niste omisiuni. Cum, bunaoara, ar fi aceea ca au facut referire doar la angajatii firmei, fara sa numeasca actionarii, din care pe cei mai "interesanti" i-am enumerat mai sus; apoi ar fi acela ca un articol intreg din suplimentul "Dilemei" este semnat de un anume domn Serban Tiganas, si se numeste "Despre conflictul de interese". D-sa nu este redactor al "Dilemei", asa cum ar putea crede cititorii revistei. El este unul din patronii Planwerk. Dar passons! Daca d-sa nu s-ar gasi, impreuna cu partenerul sau, d-l Borda exact in situatia despre care scrie cu atata osardie (fiindca cei doi mai au, pe langa Planwerk si alte firme de proiectare si sunt, in acelasi timp, si consultanti ai arhitectului sef al orasului, "cinstitul" Adrian Iancu), adica in totala incorectitudine si conflict de interese, ar putea trece drept un "dilematic" original. In cazul acesta, "dl Planwerk" va trebui sa renunte la salariul de la "Dilema". Iar, pe de alta parte, costul unui asa-zis "supliment" de arhitectura ca cel pe care prestigioasa revista l-a publicat (poate prea cu grabire si cu prea multa naivitate, de care oamenii bine intentionati nu prea duc, in genere lipsa) nu cred sa puna vreo problema financiara susnumitilor. Interesele sunt evidente daca analizam si observam rapiditatea si lipsa de probleme a celor care ii au ca arhitecti platiti pe d-nii despre care am vorbit, in a obtine autorizatii de constructie pentru tot felul de monstruozitati care slutesc orasul. Dar, despre asta, poate ne va spune "Dilema" intr-un numar viitor, daca va avea curiozitatea sa consulte (fara bani) breasla arhitectilor clujeni.
Despre autor:
