Inconjurat de focarele
de aviara, prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu se trezeste vorbind despre Delta Dunarii. Dupa ce Executivul sau a franat inexplicabil programul de reconstructie ecologica din Rezervatie, premiat la nivel international, Tariceanu cere acum inceperea acestui proiect, infierand pe cei care il intarzie.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a cerut intr-un discurs solutii proiecte concrete pentru renaturarea si ecologizarea Deltei Dunarii. Intr-un discurs tinut in cadrul simpozionului ""Avem o Delta, cum procedam?"", organizat de Asociatia ""Salvati Dunarea si Delta - Academia Catavencu"", Tariceanu s-a trezit vorbind ca proiectul de ecologizare a Rezervatiei trebuie demarat cat mai repede. Si asta in conditiile in care renaturare se face in Delta Dunarii de mai bine de 10 ani. Premierul a vorbit minute in sir despre inceperea redresarii ecologice a ecosistemelor din complexurile acvatice din Delta Dunarii, desi tocmai actuala administratie este cea care a incetinit nejustificat procesul de reconstructie ecologica. In rostirea sa, Tariceanu a uitat sa mentioneze ca faptul ca tocmai sub mandatul sau procesul de renaturare din Delta a cunoscut cea mai importanta frana. Daca pana in 2004, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a primit diplome internationale de recunoastere pentru procesul de reconstructie ecologica, in 2005 acesta a fost practic oprit, specialistii estimand ca a fost pusa o piedica politica acestui proiect. Consecintele acestei decizii - inundatiile de anul acesta - s-au vazut si au fost blamate de insusi Tariceanu.
CEAUSESCU. Nicolae Ceausescu a decis, la inceputul anilor a€™70, ca Romania are nevoie de cat mai multe terenuri pentru agricultura. Una dintre primele regiuni care i-au atras atentia dictatorului a fost Delta Dunarii. Hotararea sa a devenit de neclintit dupa inundatiile catastrofale care au lovit Delta in anii a€™70. Ordinul a fost respectat intocmai de primii secretari ai judetului Tulcea si lucrarile au inceput neintarziat. Potrivit planurilor, in locurile unde odata cuibareau specii de pasari unice in Europa, urma sa se cultive grau, porumb, pepeni, canepa. Iar fluviul urma sa se verse in Marea Neagra prin trei canale bine indiguite - vechile brate naturale Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe urmand sa fie imprejmuite cu beton. Delta Dunarii, una dintre ultimele zone umede salbatice ale Europei, urma sa fie distrusa. O ""soarta"" asemanatoare au avut-o Delta Rhonului, in Franta, Delta Rinului, in Olanda, si Delta fluviului Ebru, in Spania.
FARA BAZA STIINTIFICA. Singura lucrare de anvergura ce se realizase pana la acel moment in Delta Dunarii era regularizarea Bratului Sulina, executata la sfarsitul secolului al XIX-lea. S-a urmarit atunci transformarea sa in canal navigabil, iar proiectul a fost realizat in totalitate de ingineri straini. La inceputul secolului al XX-lea, profesorul Grigore Antipa a proiectat, la randul sau, mai multe canale care au unit Bratul Sfantu Gheorghe de complexul Razim-Sinoe. Aceste interventii au fost executate cu maxima atentie, scopul principal fiind protejarea ecosistemelor din Delta.
ANAPODA. In anii a€™70 nu a fost vorba de asa ceva. Lacurile care urmau sa fie secate au fost imprejmuite cu diguri inalte, iar apa a fost ulterior extrasa. De asemenea, zeci de canale au inceput sa fie taiate de-a lungul si de-a latul Rezervatiei. Desi cursul canalelor naturale din Delta au directia est-vest, fiind paralele cu Bratele Dunarii, canalele taiate din ordinul lui Ceausescu au fost dragate in toate directiile, dar mai ales nord-sud. Singura motivatie a acestui demers a fost accesul cat mai rapid la resurse, in principal stuf. Au fost amenajate atunci Canalul de centura Sfantu Gheorghe-Sulina, Canalul de centura Sulina-aval Periprava, Canalul Stipoc, Canalul dintre Lacul Puiu si Lacul Erenciuc, Canalul Mila 36, Canalul Crisan-Caraorman, Canalul Rosu-Imputita, Canalul Pardina sau Canalul Uzlina si s-a produs inchiderea Canalului Sondei si rectificarea buclelor Bratului Sfantu Gheorghe. Lungimea totala a canalelor sapate in anii a€™70-a€™80 depaseste 1.000 de kilometri.
REPARATIILE. In 1990, anul includerii Deltei in randul Rezervatiilor Biosferei lumii, situatia ecologica era precara. Solutia pentru salvare a venit cativa ani mai tarziu de la nou-infiintata Administratie a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. A fost pus la punct un proiect de reconstructie ecologica a zonei. Aflat inca in desfasurare, acesta a ameliorat in mod semnificativ situatia din Delta Dunarii, astfel ca in anul 2000, organizatii internationale de protectia mediului au premiat programul cu importante distinctii. Proiectul a inclus restaurarea zonelor umede si reabilitarea regimului hidrologic, exact ceea ce Tariceanu cere acum. In profunzime, s-a urmarit restaurarea habitatelor si ecosistemelor existente, salvarea speciilor aflate in pericol si ameliorarea situatiei ecologice a suprafetelor degradate.
PROIECTE. Primele supuse programului de reconstructie ecologica au fost zonele Babina (2.100 de hectare) si Cernovca (1.580 de hectare) din partea de nord a Deltei. Lucrarile au inceput in 1994, iar doi ani mai tarziu se vedeau deja rezultatele. Proiectul a fost foarte apreciat de specialistii internationali, primind Premiul Eurosite din partea Comisiei Europene si Conservation Merit Award din partea Fondului Mondial pentru Natura. Urmatorul, zona Popina, de 3.600 de hectare, a fost inceput abia in anul 2000, dupa trei ani de monitorizari si studii, in mandatul guvernatorului Virgil Munteanu. Reconstructia ecologica a amenajarii Fortuna (2.115 hectare) a fost finalizata in noiembrie 2004. In 2005, au fost executate cateva lucrari de mic impact (Reconstructia ecologica a amenajarilor piscicole abandonate din zona Holbina-Dunavat din Delta Dunarii, reconstructia ecologica a zonei Magearu-Cardon din Delta Dunarii, reconstructia ecologica a zonei Incinta Fortuna si consolidarea malui la platforma Centrului de monitorizare ornitologica Grindul Lupilor.
CEL MAI MARE. Renaturarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este cel mai mare proiect de acest gen executat pana acum in lume. Pe plan mondial, la ora actuala se discuta de reconstructie ecologica pe maximum 50 ha, in timp ce in Delta Dunarii cifra a depasit deja 15.000 de hectare. Planurile existente inca din 2004 si insusite de actuala conducerea a ARBDD indica inca doua faze de desfasurare a proiectului, care se intind pe 10 ani si sunt in valoare de 31 de milioane de euro. Exista doua componente majore. Prima este reconstructia ecologica pura: toate amenajarile create inainte de 1990, agricole si piscicole, urmand a fi reconstruite pentru refacerea cadrului si a zonelor naturale din Delta. Acum, in cele agricole creste porumb, in cele piscicole, care nu mai au apa, cresc pepeni. Acestea ar trebui reconectate la regimul natural de inundatii, pentru a crea din nou zonele de reproducere a pestelui, zonele de cuibarit pentru pasari, vegetatia. A doua etapa va fi decolmatarea de canale. Prioritare sunt Sireasa, Pardina, Stipoc, Chilia si Babina. Toate acestea se gasesc in partea de nord a Deltei, tangente cu Bratul Chilia.

GUVERNATORUL-GUNOIER