Apusul democratiilor din estul Europei Anii 1946-1948 au fost cei in care comunistii din tarile in care intrasera armatele sovietice si-au radicalizat metodele de actiune. Acum este lichidata complet opozitia, sunt ""castigate"" alegerile parlamen

Apusul democratiilor din estul Europei

Anii 1946-1948 au fost cei in care comunistii din tarile in care intrasera armatele sovietice si-au radicalizat metodele de actiune. Acum este lichidata complet opozitia, sunt ""castigate"" alegerile parlamentare si inglobate partidele social-democrate. Totodata, ei adopta masuri populiste pentru atragerea populatiei, pe care le vor abandona in cativa ani.

Sovietizarea definitiva a Europei estice s-a petrecut intre anii 1946-1948. In unele tari, precum Bulgaria, unde opozitia a fost rapid inlaturata, procesul a fost definitivat inca din anul 1946. In alte state, in care traditiile democratice si interesele occidentale erau mai accentuate, el a continuat pana in 1948.
ASALTUL FINAL. In anii 1946-1948, partidele comuniste trec la ceea ce a fost numit ""asaltul final"". Aceasta este perioada in care aliantele, (""fronturile"") pe care partidele comuniste le-au realizat cu partidele democratice iau sfarsit. Partidele democratice nu mai sunt de folos in ascensiunea comunistilor, din contra, devin piedica pentru instaurarea ""dictaturilor proletare"". Vor fi desfiintate prin diverse mijloace: anihilarea liderilor sau scoaterea in afara legii. In Ungaria, liderul Partidului Micilor Proprietari, Bela Kovacs, este arestat in februarie 1947 sub acuzatia de ""complot pucist"". In paralel, partidele comuniste se consolideaza prin fuziunile pe care le fac cu partidele socialiste sau social-democrate. Aceasta dupa ce socialistii ostili comunistilor fusesera trecuti pe linie moarta. Fenomenul se petrece in toate statele in curs de sovietizare.
POPULISM. In tot acest timp, partidele s-au preocupat de obtinerea sprijinului popular. Prin cuvantari pline de promisiuni, ele au reusit sa creeze pentru populatie iluzia unei ""vieti mai bune"". Discursurile promit aparitia unei ""lumi noi"", a unui real sistem democratic, asigurarea libertatilor si instituirea egalitatii intre oameni. Cetatenii sunt indemnati sa ia parte la edificarea ""lumii noi"". Dupa un razboi indelungat si istovitor, multi au crezut cu adevarat in promisiunile partidelor comuniste. Din pozitia de guvernanti, comunistii adoptasera deja masuri populare: reforme agrare, prin care taranii primesc pamant, trecerea in proprietatea statului a unor intreprinderi si uzine. Aceste masuri au convins ca partidele comuniste vor produce mari schimbari. Sperantele unora si temerile altora incepusera sa prinda contur.
EXEMPLUL POLONEZ. Comunistii polonezi au speculat bine toate evenimentele din aceasta perioada. Asa s-a intamplat si cu ocazia propunerii pe care socialistii au lansat-o in 1946 de organizare a unui referendum prin care li se cerea polonezilor sa-si exprime optiunea fata de trei probleme: 1. Desfiintarea Senatului (o institutie cu traditie democratica indelungata); 2. Aprobarea distribuirii pamanturilor agricole catre tarani si nationalizarea industriei grele; 3. Noile frontiere vestice si nordice ale Poloniei. Partidul Comunist Polonez s-a raliat rapid acestor propuneri pe care le-a exploatat in folosul propriu. Cea din urma propunere specula sentimentele patriotice ale polonezilor, obligati sa se resemneze cu pierderea teritoriilor estice in favoarea URSS. Organizat in iunie 1946, referendumul s-a soldat cu aprobarea celor trei propuneri.
FINALUL UNEI EPOCI. Alegerile generale desfasurate in toate statele au dat castig de cauza coalitiilor conduse de partidele comuniste. Rezultatele, mai mult sau mai putin falsificate, au legitimat noile conduceri. Cu acestea se trece prima faza a instaurarii a ceea ce in concordanta cu ideologia comunista s-a numit ""dictatura proletara"". Acum va fi desfiintat pluripartidismul, sistemul monarhic inlaturat si adoptate noi constitutii dupa modelul sovietic, prin care sunt proclamate oficial ""republicile populare"".
Astfel, in Ungaria, presedintele republicii, Zoltan Tildy, este silit sa isi prezinte demisia (30 iulie 1948). In Cehoslovacia, dupa Lovitura de la Praga, noua adunare legislativa adopta o constitutie asemanatoare celei din URSS. In Romania, Regele Mihai este silit sa abdice la 30 decembrie 1947, anul urmator fiind adoptata constitutia ""sovietica"".

LOVITURA DE LA PRAGA


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.