Stegulet negru pentru Justitie

Justitia - unul dintre domeniile abonate la stegulete rosii in rapoartele de tara - a scapat, de aceasta data, doar cu avertismente galbene. Comisia Europeana a apreciat ca, incepand din toamna anului trecut, s-au facut pasi importanti pe drumul reformei in justitie, iar aceasta performanta merita recompensata. La acordarea notei de trecere, ilustrata prin stegulet galben, a contat faptul ca au fost infiintate "structuri solide" pentru a lupta impotriva coruptiei. Oficialii europeni au mai observat ca numarul si calitatea investigatiilor independente cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt au crescut "in mod substantial". Cam acestea sunt laudele. Acum urmeaza avertismentele: fenomenul coruptiei ramane inca o problema extinsa ce afecteaza multe aspecte ale societatii, iar Romania trebuie sa demonstreze cu noi rezultate pe acest front. Candidatei la UE i se cere sa consolideze aplicarea reformei in Justitie si sa intareasca transparenta, eficienta si impartialitatea sistemului judiciar. Ce sa intelegem din "pasareasca" raportului de tara? E de bine, sau e de rau? Putem sa scoatem Justitia din lista domeniilor de ingrijorare deosebita?
Spre deosebire de fostii guvernanti, care nu vroiau in ruptul capului sa-si asume neperformanta atunci cand se trezeau cu steguletul rosu la poarta, actualii par mai de bun simt. Desi s-a umflat un pic in pene, calificand concluziile care vizau activitatea anticoruptie drept "extrem de pozitive", seful DNA, Daniel Morar, a admis ca pescuitul in zona rechinilor trebuie intensificat. Iar ministrul Monica Macovei nu s-a marginit la decriptarea mesajului pozitiv - evitarea clauzei de salvgardare - ci a insistat pe intensificarea eforturilor in plan legislativ (codurile penal si civil) si institutional. La randul sau, presedintele CSM, Iulian Galca, a promis ca se va preocupa "cu mai mare aplecare" asupra pregatirii profesionale a judecatorilor si procurorilor, urmarind, in acelasi timp, o mai intensa implementare a codului deontologic in perspectiva responsabilizarii magistratilor. Din insumarea problemelor recunoscute de mai-marii de la Bucuresti rezulta ca mai sunt multe de facut in Justitie. Totusi, in ce stadiu suntem acum?
Omul simplu spune lucrurilor pe nume: "Daca vreti sa vedeti cum merg lucrurile in Justitie, treceti printr-o sala de tribunal". Sau: "Ati auzit pana acum de vreo sentinta sau condamnare in cazurile celebre? Eu nu". Spectrul mesajelor de acest gen, care bantuie internetul si bat pe la portile redactiilor, poate fi intregit cu vocile celor care nu au parte de o durata rezonabila a procesului. Luam un caz: Spre sfarsitul anului 2005, Maria Ciochirca - o romanca exasperata dupa 15 ani de plimbari prin tribunale pe urmele unui imobil nationalizat - a venit la usa ZIUA incarcata cu doua sacose pline de memorii, recursuri, citatii si alte acte de profil. Reclama, in primul rand, indiferenta CSM fata de "uneltele unui proces incorect judecat, interminabil, ale carui falsuri nu vor sa fie observate de nici o instanta". "O cumetrie juridico-mafiota, pe care nimeni nu vrea s-o destrame". Din teancurile de dosare a extras sentinte bazate pe hotarari parafate, in anii '50, de Tribunalul Stalin, dar si copii dupa falsuri dovedite. Ni le-a pus pe masa si a spus: "Daca nimeni din Romania nu poate sa cerceteze integritatea magistratilor implicati in cazul meu, atunci ma duc, la primavara, sa fac greva foamei in fata Parlamentului European". N-a mai apucat. Chiar in pre-ziua raportului de tara, pe 15 mai 2006, Maria Ciochirca - prima femeie anatomist din Romania - a pornit sa-si caute dreptatea in lumea dreptilor. Steguletul galben primit de Justitie este, de fapt, negru. Si in berna.
Nenumaratele exemple de injustitie pe care le intalnim, astazi, in "statul de drept Romania" ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Comisia a fost indulgenta, la raport, in privinta JAI. Oare sa nu fi observat Rehn&comp. macar faptul ca suntem pe locul trei in topul proceselor deschise la CEDO, dupa ne-integrabilele Rusia si Turcia? Sa nu fi sesizat comisarul european ca motivele pentru care romanii s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului tin, majoritatea, de modul in care li s-a facut dreptate de catre instantele din Romania? Probabil ca le stia, dar a preferat sa-si verse amarul mai la toamna.
Pana atunci, noi facem dupa cum ne-a invatat mesterul Barosso: suflecam manecile, scurtam vacantele si ne apucam de treaba. Parlamentarii vor fi in concediu. Executivul, responsabilii cu reforma Justitiei, asijderea. Mai raman pe pozitii chibitii care spun: "Lasa-i, ca oricum ne integreaza. O sa vada ei dup-aia pe cine au primit in casa".

---

Despre autor: