Citesc adesea interventiile de pe forum. Nu pentru injurii, ca-s antrenat. Adesea, acolo apar teme, intrebari care merita raspuns.

La articolul de saptamina trecuta, au aparut trei intrebari foarte stimulative. Pentru a raspunde la dou
Citesc adesea interventiile de pe forum. Nu pentru injurii, ca-s antrenat. Adesea, acolo apar teme, intrebari care merita raspuns.

La articolul de saptamina trecuta, au aparut trei intrebari foarte stimulative. Pentru a raspunde la doua dintre ele, ar fi necesar spatiul unor carti. La una insa - daca sint si in Polonia copii ai strazii - se poate raspunde si scurt, chiar daca nu foarte nuantat. Deci in Polonia nu sint aurolaci. Cel putin, nu in cele citeva mari orase pe care am avut prilejul sa le vad in ultimul deceniu. Nu sint nici cersetori, daca nu ai ghinionul sa intilnesti, pe la usile bisericilor si la intretaierea drumurilor, conationali. Nu toti romanii din Cracovia cersesc - sint foarte multi studenti si doctoranzi, la fel de multi cintareti prin cluburi, turisti, persoane de diverse calificari, care muncesc pentru firme. La un salariu minim de 300 de dolari si cu toate preturile mai mici decit aici, un roman poate pune un ban deoparte si in Polonia. Imaginea noastra nu este proasta, fiind etichetati drept un popor de diplomati si talmaci, nu de hoti, cum ne mai alintam si noi.

Deci, in Polonia nu exista copii ai strazii. De ce? Mai intii, probabil, pentru ca sint catolici. Se nasc multi copii in Polonia, dar par sa fie doriti. Oricum, nu sint scosi nici la vinzare, nici aruncati in strada. O chestiune de mentalitate. Acest lucru e vizibil, de altfel, si la noi. Cind eram sef de judet, aveam in grija multe mii de copii institutionalizati. La fel stateau lucrurile in toate judetele din Vechiul Regat. In cele din Transilvania, zona cu influenta catolica si protestanta, se numarau insa doar cu sutele pe judet. Al doilea, sub egida Bisericii Catolice se desfasoara o intensa activitate umanitara - ajutoare pentru familiile cu venituri mici, burse pentru elevii si studentii din aceste familii, cantine, camine si spitale ale saracilor, camine pentru studentii lipsiti de venituri etc. Iata o anume mentalitate ajunge sa capete suport institutional.

In sfirsit, economia poloneza functioneaza mai bine decit a noastra, nivelul de trai e de cel putin trei ori mai ridicat, asa ca exista si resursele care sa sustina filantropia si institutiile filantropice amintite. Si, de altfel, ma grabesc sa spun ca institutiile legate de Biserica Catolica sint doar o parte a sistemului. Exista puzderie de organizatii laice preocupate de acelasi lucru. Si par in emulatie continua! Doar una dintre aceste organizatii, la o campanie nationala de stringere de fonduri - concerte in piete, voluntari cutreierind strazile oraselor informind -, a reusit sa colecteze peste sase milioane de euro.

Sumar, din aceste motive nu sint aurolaci in Polonia. Nici cersetori. Nici saraci in adevaratul sens al cuvintului.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.