Concluziile privind starea Justitiei cuprinse in Raportul de tara au starnit din nou discutii aprinse intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, in replica la criticile Monicai Macovei legate de faptul ca unii membri C

Concluziile privind starea Justitiei cuprinse in Raportul de tara au starnit din nou discutii aprinse intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, in replica la criticile Monicai Macovei legate de faptul ca unii membri CSM nu au renuntat la calitatea de presedinte de instanta, fostul presedinte al Consiliului a anuntat ca foarte curand va renunta fie la functia de membru al CSM, fie la cea de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti. Si asta cu toate ca, in calitatea sa de membru ales al Consiliului si in conformitate cu prevederile Legii 317/2004 modificata prin Legea 247/2005, Dan Lupascu ar putea sa-si pastreze ambele functii.
Vizibil mahnit de criticile aduse de Monica Macovei Consiliului Superior al Magistraturii, "nereale" in opinia sa, Dan Lupascu - presedintele Curtii de Apel Bucuresti si membru ales al Consiliului, ne-a declarat ca expertul care a intocmit Raportul de tara "nu a fost informat corect".
In sprijinul afirmatiilor sale, Lupascu a invocat repartizarea aleatorie a dosarelor la instante, merit pe care si l-a arogat Monica Macovei, desi actiunea a fost demarata de fostii ministri ai Justitiei, dar si achitarea integrala a drepturilor salariale restante ale magistratilor, lucru total neadevarat.
"In Raportul de tara se spune ca drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor au fost achitate inca din noiembrie 2005. Este o eroare. Zilnic curg actiuni si hotarari judecatoresti in care sunt chemati in instanta Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor, pentru neachitarea drepturilor magistratilor", a afirmat Dan Lupascu. In ceea ce priveste recomandarea UE de a se efectua mai multe anchete, arestari si condamnari, Lupascu a afirmat ca acest lucru ar putea fi interpretat gresit de un judecator sau procuror stagiar.
"Un magistrat lipsit de experienta ar putea intelege ca asta i s-a cerut. Are, n-are probe in dosar, il aresteaza sau il condamna pentru ca asa scrie in Raport. Nu asa trebuie infaptuit actul de Justitie", a explicat Lupascu.

Presedintele CAB ar putea demisiona in luna august

In ceea ce priveste posibila sa demisie fie din functia de membru al CSM, fie din cea de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, Lupascu ne-a declarat ca va face "ce e mai bine pentru sistem".
"Astept sa rezolv situatia sediului Curtii de Apel, care se va muta, probabil, in luna august. Dupa ce ma voi consulta cu colegii mei din CSM voi decide daca imi voi da sau nu demisia. Eu nu tin sa fiu nici presedinte al CAB, nici membru in CSM. Voi face ce e mai bine pentru sistem", a spus Lupascu, precizand ca potrivit Legii 247/2005 conflictul de interese despre care vorbea ministrul Justitiei, nu mai exista.
Amintim ca una dintre criticile aduse de Monica Macovei CSM-ului facea referire la faptul ca nu toti membrii CSM au activitate permanenta la Consiliu si ca nu renunta la functiile de conducere de la instante.
Fostul presedinte al Consiliului ne-a explicat ca, acest conflict exista in legea initiala, dar a fost inlaturat prin modificarile legislative ulterioare.
Potrivit prevederilor legale initiale, actiunea disciplinara putea fi declansata la sesizarea Colegiilor de Conducere a instantelor (din care face parte si presedintele instantei), existand riscul ca presedintele instantei, care detinea si functia de membru al CSM, sa faca parte din Comisia de disciplina unde comparea magistratul fata de care s-a declansat cercetarea.
Insa, prin Legea 247/2005, aceste prevederi au fost inlaturate, competenta de declansare a actiunii disciplinare revenind, dupa caz, fie sectiei de procurori, fie celei de judecatori a CSM. "Legea 247/2005 - trecuta prin verificarea constitutionalitatii - a stabilit clar ca judecatorii si procurorii care sunt membri CSM pot cumula calitatea de membru al Consiliului, putand, totodata, sa aleaga sa aiba activitate permanenta la CSM", a incheiat Lupascu.

Un membru ales poate opta (nu este obligat - n.n.) pentru suspendarea activitatii de magistrat

Legea 317/2004, art. 23. - (4) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflati in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitatii de judecator sau procuror pentru perioada ramasa pana la terminarea mandatului. Optiunea se exprima in scris, la presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi*).
(5) Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicarii hotararii Senatului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce detin o functie de conducere la instante ori Parchete, la data intrarii in vigoare a prezentei legi*), pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectiva in conditiile alin. (3).

Declaratiile Monicai Macovei dupa prezentarea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene

"Raportul este corect si riguros. Progresele sunt semnificative in domeniul reformei Justitiei si lupta impotriva coruptiei. Practic, aici nu mai avem nici un stegulet rosu. Asta nu inseamna insa ca reforma Justitiei s-a incheiat.
Raportul ne stimuleaza, ne arata ca suntem pe drumul cel bun si ne cere sa continuam intr-un ritm sustinut eforturile in cele doua domenii. As pune accentul pe faptul ca eforturile care urmeaza sa fie facute sunt nu numai la nivelul Ministerului Justitiei, ci sunt la nivelul intregului sistem judiciar. Din continutul Raportului rezulta ca mai sunt lucruri de facut la nivelul CSM, la nivelul fiecarei instante si Parchet, in principal la nivelul conducerii, al managementului de instanta.
De asemenea, si in domeniul legislativ, se face referire la codurile de procedura penala si civila, pe care am spus ca o sa le schimbam si, de asemenea, la necesitatea adoptarii catorva legi in materia luptei anticoruptie si ma refer in principal la Legea finantarii partidelor politice si la Legea infiintarii Agentiei de Integritate. (...) Dupa cum stiti, sanctionarea sau cercetarea sau verificarea sau inspectarea judecatorilor si procurorilor nu este in nici un fel atributul ministrului Justitiei, ci exclusiv al CSM, care are multe recomandari in acest Raport, apropo de faptul ca unii membri continua sa indeplineasca functii de conducere la instantele de judecata, nu s-au permanentizat toti, activitatea inspectiei CSM in domeniul raspunderii disciplinare trebuie imbunatatita, ca sa spunem frumos, si alte probleme de management de instanta. Deci, asa cum am spus, reforma nu s-a incheiat. Dar, aici Ministerul Justitiei nu mai are ce sa faca. Aici trebuie fiecare conducator de instanta sa ia masuri si CSM", a declarat ministrul Justitiei.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.