Sunt 16 ani de cand Asociatia Profesionistilor de Televiziune din Romania (APTR) reuseste sa puna in competitie televiziunile de la noi. Prin longevitate si consecventa criteriilor de selectie, concursul APTR nu a fost egalat de nici un alt festival
Sunt 16 ani de cand Asociatia Profesionistilor de Televiziune din Romania (APTR) reuseste sa puna in competitie televiziunile de la noi. Prin longevitate si consecventa criteriilor de selectie, concursul APTR nu a fost egalat de nici un alt festival TV autohton: Mediafest a murit dupa prima editie, DaKino a luat pauza, Festivalul TELEVEST de la Timisoara a fost ingropat dupa 6 editii de conjuncturi nefaste, iar competitiile mai recente, cum este Festivalul Anonimul, au tinte culturale mai largi.
De ce e nevoie sa functioneze grile valorice in audiovizual, atata timp cat exista piata si concurenta? Dominata de divertisment, de senzational in stiri si de diversi "guru" ai opiniei in talk-show, televiziunea a luat o amploare cantitativa suspecta. Exista aproape 200 de canale TV in Romania pe o piata de publicitate care abia depaseste 200 milioane de euro anual. Chiar daca 80 de procente din piata publicitatii sunt confiscate de televiziune si numai restul se imparte intre radio si presa scrisa, suma ramane insuficienta si asigura o functionare de avarie. In plus, piata nu justifica existenta unui numar atat de mare de televiziuni. Asta presupunand ca ele reprezinta o afacere media si nu un instrument de putere. In aceste conditii, goana dupa audienta poate produce derapaje grave: normele profesionale decad, cele etice nici nu intra in calcul, iar publicul, tratat ca potential "client", este analizat, in absenta oricarei expertize, ca fiind dornic de senzatii joase, setos de scandal si obligatoriu incult.
Ceea ce face de ani de zile APTR functioneaza ca un antidot la "becalizarea" si la "OTV-izarea" televiziunii. Cineva mai are rabdare si chef sa se uite la un montaj bine facut, la o panoramare delicata a camerei de filmat, la un reportaj incheiat la toti nasturii. Juriul, al carui presedinte este regizorul Dan Necsulea, reuneste cineasti, jurnalisti, critici: Dan Pita, Lucia Hossu Longin, Nicolae Breban, Ilinca Tomoroveanu, Manuela Cernat, Bogdan Ficeac. S-au inscris anul acesta 140 programe, 17 posturi TV, 20 de societati independente.
Gala le-a oferit celor care, pe o ploaie ca-n filme, au poposit in sala Amfiteatru a TNB un moment emotionant si, poate, irepetabil: a urcat pe scena, pentru Premiul de excelenta, insusi Liviu Ciulei, marele regizor care a consolidat imaginea artei romanesti in lume.
Genurile clasice ca documentarul, filmul de arta sau ancheta facuta ca la carte, incat sa te tina cu sufletul la gura, se practica rar, reiese din palmares. Sunt considerate genuri grele, solicita stapanirea mijloacelor, talent, finantare. Iata de ce premiile la aceste categorii au fost, cu mici exceptii, rezervate realizatorilor TVR, acolo unde se mai produce asa ceva: Premiul special al juriului - "Biserica inghitita" a Alinei Suotean (TVR Cluj); Premiul pentru reportaj - D'ale lu' Mitica produs de Cristian Vlad si Liliana Paun (TVR2); Premiul pentru ancheta - "Spirite invrajbite" de Daniel Georgescu (TVR1); Premiul pentru portret - "Arta cu sare si piper. Vladimir Setran", documentar al Stefanei Bratu si al lui Mihai Sandu Paun (TVR1), si "Cei uitati" al lui Adrian Dragusin si Tiberiu Stoichici (TVR1); Premiul pentru documentar politic - "1989. Sange si catifea" al lui Cornel Mihalache (TVR 1); Premiul pentru interviu - "Serge Moscovici. Cronica anilor risipiti" de Cristina Tilica (TVR1); Premiul pentru emisune culturala - "Garantat 100%" a lui Catalin Stefanescu (TVR1). Un singur premiu la categoria "grea" a documentarului de arta, a revenit altui canal: Anca Filoteanu, "Familia Lowendal", difuzat pe B1 TV. Premiile pentru imagine, sunet, montaj etc. le-au revenit tot "teveristilor": Radu Boeriu, Sebastian Chelu, Robert Kallos, C-tin Baltaretu, Laurentiu Popescu, Ovidiu Guzu.
APTR a semnalat in fiecare an fenomenele noi, sesizand miscarea vie a televiziunii si reactionand la ceea ce este "popular", la ceea ce publicul a imbratisat, cel putin asa cum sondajele de audienta indica: televiziunea de nisa (recent au aparut la noi trei canale de stiri, doua de lifestyle, doua de film), industria divertismentului postmodern care include straluciri "popculture" etc. Nu le-a respins, nu le-a ostracizat, ci le-a premiat atunci cand ele au rodit intr-un concept bun: canalul de stiri Realitatea TV, care a crescut spectaculos, a fost premiat pentru trei programe ale sale, in vreme ce emisiuni de divertisment ca "Viata de tigan", produsa la TVR de Liana Sandulescu si Dominic Dembinski, sau cea a lui Mircea Badea de pe Antena 1, emisiunea matinala a Danei Deac, "Cafeaua cu sare", difuzata pe Antena 3 sau talk show-ul "Stirea zilei cu Gabriela Vranceanu-Firea" de pe acelasi canal au intrat in selectia juriului. Marele Premiu a revenit, ca si anul trecut, unei emisiuni de cultura: "Travelling circular" (TVR) a Iulianei Ciugulea, cu un mesaj implicit de sustinere a culturii la televizor.
Intocmai ca reflectoarele puternice din platoul TV, APTR are darul de a accentua calitati si defecte ale companiilor de televiziune sau chiar de releva paradoxuri: desi a luat un sac de premii, televiziunea publica le-a ignorat. Nu le regasim nici afisate pe site, asa cum n-am regasit evenimentul nici in programul de stiri al serii. De altfel, emisiunea care a luat Marele Premiu a fost deja exclusa din grila TVR. In contrast, Realitatea TV a transformat momentul de glorie al echipei intr-o inteligenta ocazie de autopromovare. A doua zi dupa Gala, un promo specula vioi succesul: "Realitatea TV. O fabrica de stiri. Cu produse de marca".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.