Colectia nationala de soiuri de duzi din Baneasa a fost defrisata fara aviz. Cele 2,84 hectare au plecat spre retrocedare ca teren arabil, si nu ca livada. Acest statut ""a scutit"" proprietarul de acte suplimentare cum ar fi un eventual aviz de defr

Colectia nationala de soiuri de duzi din Baneasa a fost defrisata fara aviz. Cele 2,84 hectare au plecat spre retrocedare ca teren arabil, si nu ca livada. Acest statut ""a scutit"" proprietarul de acte suplimentare cum ar fi un eventual aviz de defrisare. Pentru ca operatiunea sa fie completa si mai ales legala, actiunea a mizat pe noua lege a pomiculturii care nu mai
protejeaza dudul.

Jurnalul National a prezentat in numeroase anchete modul in care, in urma cu mai bine de opt luni, a fost defrisata colectia nationala de soiuri de duzi. Aproape trei hectare de duzi
s-au transformat in teren viran pentru a face cu usurinta trecerea de la cercetare in folosul tarii, la investitii imobiliare in folosul unor persoane fizice. Statul roman a sprijinit in felu-i caracteristic acest demers. De la drumul matasii pana la drumul banilor nu a fost decat un pas. In primul rand, societatea sericicola functiona pe un teren care se gasea in administratia Agentiei Domeniului Statului (ADS), aflandu-se in domeniul privat al statului. Conducerea unitatii a solicitat in numeroase randuri promulgarea unei HG prin care terenul valoros din Baneasa sa treaca in domeniul public si implicit sa nu mai fie expus ambitiilor imobiliare ale zonei. Intarzierea unei astfel de legi a scos practic societatea la mezat. Trei hectare de pamant cu ""o neinsemnata"" colectie de soiuri de duzi a fost oferta pe care putini oameni de afaceri ar fi putut-o rata. Problemele financiare ale societatii, determinate si de faptul ca statul nu mai finanteaza cercetarea in agricultura, au creat noi oportunitati pentru samsarii de terenuri.
CU LEGEA IN MANA. Pe langa solicitarile conducerii SC Sericarom SA de a trece terenul pe care isi cultiva colectia de duzi in domeniul public al statului, au existat si propuneri legislative care ar fi trebuit sa fie aplicate de ani buni. Astfel, Legea 290/2002 prevedea ca aceasta unitate ce functiona ca societate comerciala sa fie reorganizata in institutie publica de cercetare. Din pacate, legea nu a existat pentru unitatea sericicola. Ea ar fi pus ""la adapost"" pamantul din zona de nord a Capitalei. Patrimoniul detinut de unitatea de cercetare ar fi trecut in domeniul public al statului cu un alt regim. Nu ar mai fi putut fi retrocedat decat conform unei legislatii de a fi trecut in domeniul privat al statului.
""Aplicarea legii s-a taraganat din motive, as putea spune, lesne de inteles. De patru ania€¦ sigur ca amplasarea unitatii aici este tentanta sub aspectul patrimoniului pe care il are, pamantul are o valoare foarte mare si se gasesc usor amatori pentru a intra in posesia suprafetelor respective. Repet, nu cunoastem cat de reale sunt solicitarile respective... Din pacate, aceasta unitate de cercetare a avut niste realizari deosebite, recunoscute si pe plan mondial. Chiar din zona de S-E a Europei era o unitate care utiliza material de reproducere si crea posibilitati de dezvoltare a activitatilor legate de sericicultura. Acum, luandu-i-se aceasta baza materiala, nu mai poate fi vorba de o colaborare. Societatea a avut o colectie de duzi, iar acesti duzi erau ameliorati special pentru cresterea viermilor de matase. Mai apoi aveau laboratoare, aveau toate utilitatile desfasurarii in bune conditii a activitatilor de cercetare. Este regretabil ca o asemenea unitate a ajuns in situatia in care este in prezent si este foarte greu sa se mai refaca ceea ce s-a distrus"", explica Gheorghe Sin, secretarul general al Academiei de Stiinte Agricole (ASAS).

ORBUL GAINII. Duzi care formau baza furajera pentru soiurile de viermi de matase au devenit invizibili in momentul retrocedarii pamantului


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.