Ma tot intreb de ce politicienii, guvernantii, autoritatile, ""factorii de decizie"" din Romania n-au reusit in cei aproape 17 ani, trecuti maine-poimaine, sa faca o autostrada. O singura autostrada! Cum a fost posibil ca atata amar de vreme sa nu fim in stare, ditamai tara cu pretentii europene, buricul pamantului in mintea multora dintre concetatenii nostri, sa turnam niste asfalt, macar de la Bucuresti la Brasov?
Cum a fost posibil ca in nici unul dintre programele politice, electorale sa nu se regaseasca un proiect legat de infrastructura patriei, de autostrazile ei? Cum a fost posibil ca nici unul dintre presedintii, prim-ministrii, ministrii Transporturilor acestor trecuti ani sa nu fi avut in plan construirea unei autostrazi? Ce pretentii sa mai avem de la acesti prapaditi care ne-au guvernat atatia ani daca ei n-au fost in stare sa faca o singura autostrada? Si cand ii vezi ce mandri nevoie mare sunt acum, o data cu integrarea in Europa, iti vine sa plangi si sa pleci!
Vor fi destui care se vor impauna zilele acestea pentru performanta nu stiu cator stegulete galbene. Ne imbatam cu apa rece. Sa fim seriosi! N-avem ce cauta in Europa! Suntem doar un stegulet, la randul nostru, care trebuie sa fie infipt in acest tort cu un continut din ce in ce mai incert, acest tort care se numeste Uniunea Europeana. Un stegulet si atat! Iar noi, romanii, intram in Europa doar cu sufletul. Nici macar cu mintea nu intram!
Cu ce altceva intram noi in Europa? Si, daca suntem sinceri pana la capat, cu sufletul intram mai mult cu forta decat de bunavoie. Asta si pentru ca nu e frumos s-o refuzi pe Coana Istorie, care, in sfarsit dupa 100 de ani, si-a intors printr-o conjunctura fericita fata la tine. Dar voi, milogii Europei, voi, cei care n-ati fost in stare sa faceti o autostrada in aproape 20 de ani? Voi ce treaba aveti cu aderarea, cu integrarea, voi ce mai cautati pe-aici? Si, mai ales, cum aveti tupeul sa vorbiti de Europa, cand n-ati iesit niciodata din mahalaua politica in care v-ati nascut si o sa muriti? Aud?