Astazi, regizorul Gelu Colceag implineste 57 de ani. La zi aniversara, maestrul munceste departe de tara si de familie. Roxana Colceag, sotia dansului si coregrafa de exceptie, ne-a spus ca e destul de greu sa lucrezi cu Gelu Colceag, pentru ca este un regizor exigent. Dar intotdeauna succesul spectacolului este garantat. ""A facut toate genurile de spectacol""
""Regizorul Gelu Colceag se impaca foarte bine cu varsta pe care o implineste... Poate doar cateva kilograme in plus, dar in rest este o persoana foarte activa. Este in continuare decanul Facultatii de Teatru (n.r. - la UNATC), functie pe care o are de ani buni, e in continuare profesor la Actorie, acum are studenti la master, monteaza la teatru... si, din cand in cand, mai merge si cu copilul cu bicicleta in parc, are cate o tentativa de a fi parinte. Acum este plecat in Filipine, la o intalnire a scolilor de teatru din lume, sub egida UNESCO. A plecat cu un grup de studenti cu care va prezenta scene din Ionesco si din «Ce formidabila harababura!», premiera pe care a avut-o in toamna la Teatrul de Comedie, un spectacol extraordinar la care am lucrat impreuna. Tot acolo, va prezenta piesa care de zece ani se joaca la National, «Regina mama». In momentul de fata i se joaca sase sau sapte spectacole in Bucuresti. De-a lungul timpului a avut noroc de piese foarte bune, de actori extraordinari... Marea majoritate a celor care au jucat in piesele lui, chiar daca el nu a fost nominalizat pentru nici un premiu UNITER, in aceasta lunga cariera, aproape in fiecare montare a luat premiul UNITER pentru interpretare. A facut toate genurile de spectacol, de la musical, cu «Pagubosii», pana la tragedie, comedie si mai nou opera. Mai intai a fost actor. A facut apoi asistenta, a vazut ca ii place, ca se pricepe, si faptul ca a fost alaturi de regizorul Tocilescu, si-a dat seama ca are mai multe de spus ca regizor decat ca actor. I-a placut foarte mult si pedagogia. El a fost la clasa regretatului Octavian Cotescu care l-a adus in Institut. Din a€™85 a fost profesor asistent, iar dupa ce s-a prapadit maestrul Cotescu a ramas el profesor plin. Eu l-am prins cand inca era actor la Teatrul Bulandra. Ne-am cunoscut la Opera, in 1984, cand Tocilescu monta piesa «Peter Pan», iar el era asistentul lui. Ma cunosteam cu Toca si m-a chemat sa fac coregrafia. Mi-a spus: «Am un asistent extraordinar, te intelegi cu el si lucrati la spectacol!». Uite ca ne-am inteles atunci si am ramas impreuna inca douazeci de ani, impliniti chiar anul trecut. De curand am lucrat impreuna la montarea operei pentru copii «Motanul incaltat». In caietul program de la Opera, la aceasta piesa, Gelu a scris cateva cuvinte. Am fost placut surprinsa pentru ca a spus ca prima intalnire a fost acum 20 de ani, cand m-a cunoscut pe mine si, dupa 20 de ani se intoarce din nou in Opera si monteaza un spectacol la care a muncit cu mare placere. El a terminat regie muzicala. Cea mai mare victorie este faptul ca spectatorii, majoritatea copii, sunt fascinati. Pentru ei este un lucru foarte bun ca s-a facut piesa, pentru ca nu ai cum sa-i educi in acest gen. E destul de greu sa lucrezi cu Gelu Colceag, pentru ca este un regizor exigent. Dar intotdeauna cand lucrez cu el, sunt sigura de succesul spectacolului. Secretul lui? Tine foarte mult ca actorul sa se simta bine in rolul pe care il joaca, sa iubeasca spectacolul. El, tocmai pentru faptul ca a fost actor, stie ca spectacolul, dupa ce regizorul termina si-l preda la premiera, ramane pe mana actorilor. Daca actorii nu iubesc spectacolul, ca sa-l duca mai departe asa cum a fost creat, in timp nu mai este acelasi, te iei cu mainile de cap...""