In Duminica Slabanogului, sfaturi despre suportarea bolii.
Cuviosul Paisie Aghioritul vorbea adesea despre ""binefacerile"" bolii asupra celor fara virtuti.

Duminica a patra dupa Pasti este numita a Slabanogului. Se aminteste in aceasta zi despre minunea facuta de Hristos la Scaldatoarea Vitezda, de la Ierusalim, cea in care, din timp in timp, venea ingerul Domnului si tulbura apa, iar primul bolnav care intra se facea sanatos oricat de grava i-ar fi fost suferinta.
Bolnavul despre care aminteste Evanghelia de astazi era paralizat de 38 de ani si nu putea intra niciodata primul in apa, pentru ca ""n-avea om"" care sa-l arunce in scaldatoare. ""Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla!"", i-a spus atunci Iisus, care cunostea toate despre el si vindecandu-l.
ISPASIRE. Multi oameni se revolta cand sunt bolnavi, zic cuvinte grele la adresa divinitatii: ""Cum, nu stie Dumnezeu, nu vede suferinta mea?"".
Dar si sanatatea, si boala au rolul lor si nimic nu se intampla fara stirea lui Dumnezeu, ne invata sfintii parinti. Unii sufera pentru pacatele lor, altii pentru ale parintilor lor, iar altii pur si simplu pentru a fi rasplatiti ca niste mucenici in cealalta viata. Sigur, daca vor avea rabdare si in loc de reprosuri il vor lauda pe Dumnezeu.
FOLOASE. Cuviosul Paisie Aghiritul spunea despre felul in care trebuie suportata suferinta: ""Boala ii ajuta pe oameni sa-si ispaseasca pacatele atunci cand nu au virtuti. Sanatatea este lucru mare, dar binele pe care il pricinuieste boala nu-l poate darui sanatatea. Un bine duhovnicesc. Boala il curata pe om de pacat si de multe ori ii asigura chiar si rasplata. Sufletul omului este ca aurul, iar boala este ca focul care-l curata"".
Si mai spune sfantul amintit ca boala trupeasca ajuta la vindecarea duhovniceasca. ""Atunci cand omul este cu desavarsire sanatos, nu este bine. Este mai bine sa aiba ceva. Cat de mult m-am folosit eu din boala nu m-am folosit din asceza pe care am facut-o pana astazi"", spunea acelasi parinte.
Nu e usor sa fii bolnav, dar cum sa infrunti suferinta? ""Gandeste-te cat a suferit Hristos. Batai, ocari, biciuire, rastignire. Si pe toate le-a suferit «fara de pacat fiind», pentru mantuirea noastra. Iar pe tine cand te doare sa spui: «Pentru dragostea Ta, Hristoase al meu, voi rabda». Sfintii mucenici uitau durerea, pentru ca dragostea lor era mai mare decat chinurile pe care le sufereau"", ii indeamna cuviosul Paisie pe oamenii bolnavi.