Doar 5% dintre firmele romanesti specializate mai produc jucarii si a mai ramas un singur laborator autohton care isi da girul sigurantei ludice pentru utilizatori.

„In Romania nu exista un studiu serios referitor la ceea ce doreste copilul contemporan de la produsul pe care i-l propune adultul prin conceptie si realizare, de aceea industria jucariilor este destul de dezorientata", afirma Cristian Chesut, sef al Catedrei de design din cadrul universitatii de profil din Cluj". Printre liderii producatorilor din Romania se numara Noriel, Juno, DTOYS, Burak Toys sau Aradeanca. George Constantinescu, managerul primei companii, accentueaza importanta ajutorului agentiei de PR, unde "se testeaza si se aduna toate informatiile in urma unor sedinte «focus» organizate cu ajutorul psihologilor si al copiilor. In cazul jocurilor educative sint invitate cadrele didactice care analizeaza mecanismele educationale", spune el. Cei de la Juno adopta o tactica similara. "In ciuda faptului ca in Romania nu mai exista specialisti ludologi, tinem legatura cu educatoare si cu profesori, care ne ajuta sa punem in concordanta gama noastra de produse cu cerintele impuse de curriculumul elaborat de Ministerul Educatiei pentru diferite categorii de virsta", afirma Constantin Burlacu, director general al firmei Juno. Ei mizeaza pe creativitatea unei jucarii: "Daca in cel care face o jucarie nu exista spiritul lui Gepetto, acesta devine un mercenar", puncteaza Marilena Bara, PR la Juno.

Esenta tare

Constantin Bruma, conducatorul tehnic al cooperativei "Arta lemnului", tine seama de imaginatia utilizatorului. "Jucariile noastre, care au o traditie de peste 30 de ani, sint «trase pe sfoara», adica venim pe piata cu jucarii, ca lanturi de animale, figurine, dar si cu jocuri educative, ca bancurile de lucru prin care copiii  isi dezvolta creativitatea", completeaza el. Cu toate acestea, piata romaneasca nu mai este la fel de receptiva in ceea ce priveste jucaria din lemn, mai ales pentru ca "a luat mare amploare plasticul", conchide Bruma. El este contrazis insa de Cristian Chesut. "Revine acum moda jucariilor din lemn, fara nici o acoperire chimica, probabil ca raspuns la invazia de jucarii din plastic, «cu sclipici», care nu de putine ori frizeaza kitsch-ul si aspectele noneducative", este de parere designerul.

Nemtii testeaza bine

Inainte de a fi comercializate, jocurile si jucariile sint supuse unor teste  de siguranta. In Romania exista un singur astfel de laborator specializat: Casstil S.A. din Bucuresti. "Producatorii sint obligati sa obtina un aviz inainte de a scoate jucarile la vinzare. Numai ca doar 5% dintre firmele romanesti mai produc jucarii, restul sint importate. In laborator, prototipurile sint supuse mai multor teste de catre inginerii specialisti, care completeaza buletine de analiza", declara Nicolae Cernei, director de marketing al societatii. Costurile interne de certificare sint destul de piperate, crede Cezar Tatar, reprezentantul firmei Frata si adeptul testarii in Germania. "Daca o jucarie are si componente din lina, metal, cauciuc sau alte materiale, o certificare poate ajunge la 3.000 de euro. Daca este simpla, se platesc 300-400 de euro. Nici lacurile si vopselele importate nu sint certificate, ele sint supuse recertificarii, astfel ca trebuie platit pentru fiecare testare in parte a materialelor, precum si pentru testul de siguranta pentru copii", afirma Tatar.

Ludicul in lesa

Producatorii  sint obligati sa imprime pe ambalaj limitele de virsta a celui care le poate utiliza. Psihologul Gabriela Ianculescu explica acest fapt prin caracteristicile copilului in functie de virsta. Ea detaliaza ca "pina la virsta de trei ani, jucariile trebuie sa fie viu colorate si atragatoare, la trei-patru, obiectul in joc devine mai limitat, la patru-cinci, copiii folosesc aceleasi jucarii, dar materialele sint mai variate pentru ca subiectul jocului se complica. De la virste de cinci-sase ani, deja se joaca cu puzzle-uri, jocuri mecanice si obiecte care le imita pe cele de uz casnic, pentru ca isi copiaza parintii", elucideaza psihologul. Probleme apar in cazul unor jucarii mediatizate, care reprezinta rezultatul unor campanii de marketing intense. "Cel mai important in aceasta situatie este educarea parintilor in selectarea jucariilor de catre parinti", afirma psihologul Domnica Petrovai. Ea ofera un exemplu care a facut vilva in SUA, si anume "cresterea cazurilor de anorexie si modificarea imaginii de sine in cazul fetitelor dupa aparitia pe piata a papusilor Barbie". Psihologii mai invoca si jucariile prost realizate, cele neconforme cu realitatea, care pot dauna copiilor.