Suntem aproape de jumatatea lunii mai, si mult discutatul si asteptatul Cod Fiscal pentru anul viitor este inca in faza de dezbatere publica. Exista inca numeroase nelamuriri legate de modul in care va arata politica fiscala in 2007. Franturile de Cod Fiscal care au fost aruncate in dezbatere creioneaza o imagine incoerenta si neuniforma, lipsita de consistenta si de predictibilitate. Certitudinile sunt putine. Din cauza ambitiilor electorale ale politicienilor Puterii, principalele impozite, cota unica si TVA raman la nivelul inregistrat in prezent, in timp ce golurile din bugetul statului vor fi alimentate cu taxe si impozite noi.
Masurile avansate pentru modificarea Codului Fiscal creeaza discrepante semnificative intre diversele categorii de contribuabili. In acest sens, propunerea de majorare a impozitului pe cladiri, care in prezent se ridica la aproape 2% din valoarea de piata, instituie discrepante majore intre sumele pe care o persoana juridica va trebui sa le plateasca in comparatie cu o persoana fizica. De exemplu, pentru un metru patrat construit, evaluat la 1.000 de euro, proprietarul este obligat sa plateasca un impozit aferent de 20 de euro, valoare care este mult mai mare decat chiria perceputa pe piata pentru un oficiu sau un birou. In acelasi timp, acest tip de impozit ramane la un nivel redus pentru persoanele fizice, ceea ce creeaza premisele unui tratament diferentiat in functie de contribuabil. Acest exemplu subliniaza absenta din constructia Codului Fiscal a unei unitati de masura uniforme si lipsa de viziune a celor care gestioneaza astazi finantele publice din Romania.
In timpul scurs de la implementarea Codului Fiscal ca instrument unic de ordonare a finantelor romanesti, acesta ar fi trebuit sa capete o consistenta mai mare. Din pacate, una dintre problemele majore cu care se confrunta in prezent Romania este legata de sutele de taxe si impozite care exista in afara Codului Fiscal. Ele sunt lasate la indemana fiecarui minister, pentru un anumit tip de serviciu. Nu exista o evidenta clara a acestor taxe si nu exista o dimensiune concreta a lor. Exista insa la nivelul mediului de afaceri o nemultumire din ce in ce mai pronuntata fata de coordonarea deficitara a sistemului financiar si fata de fiscalitatea excesiva care impovareaza activitatea cotidiana.
In perioada imediat urmatoare devine imperios necesara inventarierea tuturor taxelor si impozitelor, clasificarea lor si reducerea semnificativa a numarului acestora. Impozitele si taxele trebuie sa reprezinte, in mod real, contravaloarea unui serviciu realizat de o institutie publica. Din cauza haosului care domneste in finantele publice din Romania, cetatenii si companiile platesc astazi mult mai multi bani decat o faceau cu cativa ani in urma.
""Revolutia fiscala"" a Guvernului Tariceanu a produs doar o reducere superficiala a impozitarii, cu efecte negative directe asupra sustenabilitatii bugetului de stat. A incurajat, in schimb, cresterea spectaculoasa a numarului de taxe si impozite, precum si majorarea impozitarii ""parafiscale"", atragand nemultumirea cetatenilor si criticile mediului de afaceri. In consecinta, Codul Fiscal trebuie restructurat si simplificat. Pe masura ce economia nationala evolueaza, Codul Fiscal trebuie ajustat pentru a sustine coerenta si stabilitatea sistemului fiscal. La nivelul politicilor economice si administrative, trebuie impus un singur model de fiscalitate si un singur instrument fiscal.
Este putin probabil ca actuala guvernare sa intreprinda prea curand ceva pentru transformarea radicala a fiscalitatii din Romania. Premierul Tariceanu a anuntat in repetate randuri ca va promova pe toata durata mandatului aceeasi politica fiscala, dezechilibrata si falimentara. In aceste conditii, si in 2007 Codul Fiscal va ramane un instrument izolat, care nu va reusi sa reglementeze in totalitate multitudinea de
taxe si impozite cu care se confrunta zi de zi agentii economici si persoanele fizice.