Hotararile de condamnare pronuntate de CEDO se refera la situatii de nerestituiri de terenuri, din perioada 1992 - 1999, in care, in pofida faptului ca instantele locale romanesti au obligat anumite comisii sa procedeze la restituiri si puneri in posesie, alesii locali au preferat sa nu se conformeze din interese numai de ei stiute. Desi suma de 23.000 de euro nu este una de natura sa starneasca mare ingrijorare, initiativa Agentului Guvernamental si a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor vrea sa previna un deznodamant nefericit care vizeaza alte 20 de plangeri contra statului roman, formulate de cetateni romani pentru situatii similare. Aceste procese au fost deja declarate admisibile de catre CEDO de la Strasbourg.
Actiunile in regres la mana ministrului
Agentul Guvernamental, Beatrice Ramascanu, ne-a declarat ieri ca demersul sau are un rol preventiv, intrucat au devenit numeroase cazurile in care alesii locali nu se conformeaza unor hotarari judecatoresti executorii ori cauta sa evite punerea lor in practica prin subterfugii de compensare cu alte terenuri echivalente. In unele cazuri, s-au inregistrat situatii cand terenurile au fost cedate unor terte persoane, contrar deciziilor Justitiei. Beatrice Ramascanu ne-a precizat ca cele 20 de cazuri aflate pe rolul CEDO, si care au mari sanse sa se finalizeze cu alte condamnari ale Romaniei, vor cumula despagubiri cu mult mai importante decat cei 23.000 de euro, deja platiti. Aceasta intrucat terenurile revendicate in aceste cazuri vizeaza suprafete mult mai mari si mult mai valoroase, ca pret pe metru patrat, pe piata imobiliara.
Perpetuarea unei asemenea situatii, in conditiile angajamentelor europene asumate in vederea integrarii in UE, ar putea duce si la redeschiderea capitolelor vizand respectarea dreptului la proprietate. Daca reprezentantul statului roman - Ministerul Finantelor Publice ar decide initierea masurilor de recuperare a prejudiciilor cauzate, sumele platite de stat ar urma sa fie imputate primarilor si membrilor din comisiile locale sau judetene pentru aplicarea legilor fondului funciar care au refuzat sa respecte decizia instantelor judecatoresti de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Beatrice Ramascanu ne-a precizat ca anul trecut, institutia sa a avut o alta initiativa, tot cu rol preventiv, de a-i atentiona pe alesii locali asupra riscurilor nerespectarii angajamentelor Romaniei in materie de restituiri de proprietati. Din toti cei 41 de prefecti insarcinati cu supravegherea acestor notificari oficiale catre primari, doar jumatate au raspuns pozitiv achitandu-se de aceste sarcini.
O Ordonanta fara efecte
Baza legala a actiunilor in regres contra primarilor si membrilor de comisii de specialitate, care refuza retrocedarile, sunt prevederile Ordonantei Guvernului nr. 94/1999, privind participarea Romaniei la procedurile in fata CEDO si Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul statului in urma hotararirlor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila. Articolul 12 al Ordonantei prevede ca: "Statul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovatie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotarare a Curtii sau prin conventie de rezolvare pe cale amiabila. Raspunderea civila a functionarilor publici se stabileste in conditiile de drept comun care vor fi reglementate prin legea privind statutul functionarilor publici, prin decizie de imputare emisa de ministrul finantelor". Aceeasi ordonanta prevede si raspunderea civila a magistratilor (care au produs daune de ordinul milioanelor de euro statului), dar impotriva acestora nu s-a initiat niciodata vreun demers similar, in pofida faptului ca la capitolul Justitie al integrarii nu stam deloc bine. Ministerul Finantelor Publice nu a intreprins nici o actiune in regres contra magistratilor, invocand faptul ca CSM sau Parchetele, sesizate de minister, au raspuns ca nu s-a identificat nici o situatie de comitere cu rea-credinta a faptelor cauzatoare de prejudicii - conditie imperativa pentru angajarea raspunderilor magistratilor.
Amenzi date primarilor
La randul sau, presedintele ANRP, Theodor Catalin Nicolescu, si-a justificat demersul in fata presei: "Vrem sa responsabilizam autoritatile locale. Raspunderea este personala, iar banii vor fi platiti de primari si de membrii comisiilor implicate". In ultimele cinci luni, ANRP a amendat 3% dintre primari, cu sume cuprinse intre 5000 si 30.000 lei noi (50-300 milioane lei vechi), pentru situatiile in care fostilor proprietari nu li s-au restituit terenurile pe vechile amplasamente.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro