In ""Biblioteca de istorie"" ingrijita de Silviu B. Moldovan la Editura Nemira, tanarul istoric Adrian Nicolae Petcu coordoneaza un volum dedicat relatiilor (ultradificile, fireste) Securitatii cu Biserica (Partidul, Securitatea si cultele) intre 1945 si 1989, fie cu ortodoxia, romano si greco-catolicii, fie cu diferitele culte si secte religioase mai mult sau mai putin ingaduite de legislatia comunista din Romania, de la baptisti, adventisti, penticostali, lipoveni la Martorii lui Iehova, inochentisti, pocaiti, nafeti s.a.m.d. In paranteza fie zis, laudabila initiativa Editurii Nemira, unde, nu demult, a aparut si volumul Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana, de George Enache, despre care voi scrie in acest colt de gazeta cat de curand.
Liviu Petre Nitu ne prezinta Societatea ""Ardealul"" din 1940, condusa de Nicolae Balan, mitropolitul Ardealului, cu Iuliu Maniu si Dinu Bratianu vicepresedinti, in comitet figurand Alexandru Nicolescu (mitropolitul unit al Blajului), Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Ghita Pop, Gheorghe Bratianu, C. Angelescu si Vasile Sassu. Adrian Nicolae Petcu realizeaza un impresionant studiu de caz: preotul Ilie Imbrescu, legionar din 1933, candidat pe lista partidului Totul pentru tara pentru judetul Caliacra in 1937 alaturi de Papanace, Cola Ciumeti si Nicolae Bujiu, internat sub Antonescu la Tg. Jiu in 1942 (aflat in stransa relatie cu Dumitru Iliescu-Palanca de la Stavropoleos, Constantin Marius de la Boteanu s.a.), apoi de comunisti la Slobozia, eliberat in 1946 la interventia lui Mihail Ralea si reincadrat la Boteanu, dar incarcerat in 1948 la Jilava si mort la Aiud in 1949, in varsta de numai 40 de ani.
STUDIU. Tot lui Adrian Nicolae Petcu (cel care incheie volumul cu o extrem de utila ""Bibliografie postdecembrista referitoare la Biserica Ortodoxa Romana"") ii datoram alt studiu incitant despre Securitatea si cultele in 1949: raportul publicat la p. 196-200, cu sarcinile de infiltrare a Securitatii (intre 7 nov. si 30 dec.!) la manastiri precum Ghighiu, Pestera, Bistrita, Arnota, Tismana, Neamt, Varatec, Agapia, Dragomirna etc., cu urmarirea ""indeaproape si discreta"" a episcopilor Nicolae Colan, Antim Anghelescu si Antim Nica, a ""cultului stilist"" condus de Movileanu s.a. - este revelator pentru legitima obsesie pe care o reprezenta Biserica in ochii aparatului represiv. Tot acolo, o serie de date interesante privind convertirile oficiale din 1949 la penticostali, adventisti si baptisti (961, 920, respectiv 616 persoane). In fine, o ""induiosatoare"" nota autocritica arata ca ""in resort lucreaza si tovarasi care ei insisi nu au lichidat propriile prejudecati religioase"".
Alaturi de paginile dedicate episcopului Alexandru Todea, preotului greco-catolic Ioan Dunca, arhimandritului Varlaam Chirita, revistei Bisericii Sf. Arhangheli din Paris (1961-1966), o nota aparte merita studiul lui Alexandru Donos despre ortodoxia romaneasca din Basarabia sovietica, 1944-1953.
In rest, sa-i... multumim Securitatii ca ne-a pastrat documente precum cel citat la p. 241, manifestul afisat de elevul Ioan Bizau in comuna Ieud-Maramures, de Pasti, 1949, din care citez un mic fragment: ""Frati tarani, o durere grea apasa asupra intregii crestinitati - paianjenul comunismului. Iubiti-va pamantul pe care l-ati lucrat si stropit cu sudoare. Fiti frati si ajutati-va. Nu va uitati in gura comunistilor, care spun sa dati in cap la cei bogati, caci ei rad de voi: ei sunt bogati. Rugati-va Domnului sa va pastreze graiul si credinta"".