Cozma Constantin, Bucuresti: ""Am o problema legata de mansarda blocurilor. Blocurile construite in perioada 1965-1970 se apropie de starea de ghetouri, fiindca locatarii-proprietari nu au bani si in acelasi timp trateaza intretinerea blocului ca pe un bun colectiv, il trateaza cu totala neglijenta. Aspectul exterior al blocurilor este neplacut, pentru ca vinaromul s-a sters, instalatia sani-tara si termica este sparta. In ultimii doi ani a aparut varianta locatarii-proprietari cedeaza definitiv terasa blocului unei firme constructor-investitor. Firma aceasta executa pentru blocul care a cedat terasa unele lucrari. La o terasa de aproximativ 800 mp investitorul executa lucrari in valoare de aproximativ 80.000 de euro si in acest fel terasa este singura sansa posibila de a reabilita termic si constructiv blocul. Cunosc acest schimb de valori bine, deoarece sunt presedintele unei asociatii de proprietari. De aceea, va rog, daca se poate, sa publicati informatii despre beneficiul proprietarilor din bloc acolo unde se face mansardarea; grija fiecarui proprietar de apartament sau chirias la stat de a fi un bun gospodar"".
RASPUNS: De la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat am primit pentru dumneavoastra urmatorul raspuns: ""Etapele procesului de mansardare sunt urmatoarele: 1 - Asociatia de Proprietari trebuie sa convoace Adunarea Generala, pentru validarea variantei finale de mansardare. Se pot lua in considerare urmatoarele variante ale procesului de mansardare: a) Asociatia de Proprietari plateste mansardarea si este proprietara apartamentelor nou-create. Asociatia va hotari asupra modului de valorificare ulterioara a acestora (vanzarea sau inchirierea spatiilor) - Asociatia identifica firma de constructii care va executa aceasta lucrare; la finalizarea lucrarilor trebuie intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentelor nou-create; b) unul dintre membrii Asociatiei cumpara terasa blocului si este beneficiarul mansardarii. El devine proprietarul apartamentelor de la mansarda. Astfel, se incheie un contract in care se stipuleaza ca proprietarii renunta la dreptul de proprietate asupra cotei-parti indivize din mansarda in schimbul unor beneficii in favoarea Asociatiei de Proprietari sau a membrilor acesteia (de exemplu: contorizarea separata a gazului, montarea ceasurilor de bransament, instalarea unei centrale de bloc, montarea de repartitoare, inlocuirea instalatiilor de apa, incalzire sau gaz, repararea fatadelor, instalarea unui interfon, zugravirea scarii, bani pentru membrii Asociatiei etc.); c) o persoana fizica sau juridica cumpara terasa blocului si devine beneficiarul mansardarii. Ea devine proprietarul apartamentelor de la mansarda. Astfel: identificarea persoanelor sau firmelor interesate se poate face si prin anunturi in mass-media; se incheie un contract in care se stipuleaza ca proprietarii renunta la dreptul de proprietate asupra cotei-parti indivize din mansarda in schimbul unor beneficii in favoarea Asociatiei de Proprietari sau a membrilor acesteia (de exemplu: contorizarea separata a gazului, montarea ceasurilor de bransament, instalarea unei centrale de bloc, montarea de repartitoare, inlocuirea instalatiilor de apa, incalzire sau gaz, repararea fatadelor, instalarea unui interfon, zugravirea scarii, bani pentru membrii Asociatiei etc.). 2 - Acordul de vointa al tuturor membrilor Asociatiei de Proprietari in vederea mansardarii blocului trebuie sa se concretizeze intr-un document notarial. 3 - Asociatia de Proprietari incepe demersurile pentru incheierea contractului. 4 - Asociatia de Proprietari va urmari derularea contractului cu constructorul sau beneficiarul mansardarii. 5 - Includerea noilor proprietari in Asociatia de Proprietari"". Holdoran Ilie, Suceava: ""Locuiesc intr-un bloc cu 20 de garsoniere si am o nelamurire pe care nu au rezolvat-o nici Primaria din Suceava si nici Asociatia de Proprietari numarul 19. Am vazut la televizor o inundatie in orasul Constanta, unde curgea apa ca un rau pe bulevard, si s-a calculat o pierdere de apa de 150.000.000 de lei vechi. La noi in bloc nu a vazut nimeni sa curga apa, dar ne-au taxat ca pierderi la apa rece cu 60.000.000 de lei. Negasind rezolvare la Primarie si nici la Asociatia de Proprietari, va rog pe dumneavoastra sa ma lamuriti in aceasta problema. Ma intreb ce face conducerea cu acesti bani pe care ii opreste de la niste pensionari amarati?"".
RASPUNS: Tot de la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat am aflat ca: ""Diferentele dintre suma contoarelor pe apartament si contorul de bransament sunt considerate pierderi pe parti comune si se repartizeaza proportional cu cota indiviza (conform Hotararii de Guvern 400/2003, modificata prin 1386/2003). In orice situatie, Adunarea Generala trebuie sa aprobe modalitatile de citire, durata de timp la care se face regularizarea citirilor, persoana care face aceasta verificare. In concluzie, trebuie sa adresati o scrisoare Consiliului Local Suceava pentru a afla care sunt prevederile privind contorizarea consumurilor de apa rece, apa calda menajera si caldura la apartamentele din cadrul asociatiilor de locatari. De asemenea, intrucat nu ne furnizati prea multe amanunte privind aceasta situatie, trebuie sa verificati: cine a emis aceasta factura: Apa Nova sau Asociatia de Proprietari? De unde reiese obligativitatea platii acestei sume de 60.000.000 ROL? Aveti instalate retele telescopice? Sunteti contorizati?"". Gheorghiu Costache, Constanta: ""Sunt pensionar si rezident in SUA. Am fost antrenor la lotul national de gimnastica a Romaniei pana in 1980. La data de 22.02.1975 mi s-a atribuit titlul de antrenor emerit conform Hotararii Consiliului National de Educatie si Sport. De asemenea, am primit ca distinctie Ordinul Meritul Sportiv clasa 3, conform decretului prezidential numarul 250 din 18.08.1976. Toate cele aratate mai sus sunt inscrise in carnetul meu de munca. Va rog sa-mi comunicati ce trebuie sa fac si unde sa intervin, daca am dreptul de marire a pensiei sau recalcularea ei si care este hotararea de guvern pentru acest lucru"".
RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: ""Recalcularea pensiilor s-a desfasurat in anul 2005 potrivit prevederilor OUG nr. 4/2005 si a fost un proces prin care, pentru toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, s-a determinat punctajul mediu anual potrivit principiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, utilizandu-se formula de calcul introdusa de aceasta lege si cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1550/2004. Implicit, cuantumul fiecarei pensii din sistemul public a fost stabilit in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. In acest mod, toate pensiile au fost stabilite dupa aceeasi lege, dupa aceeasi metodologie, potrivit acelorasi principii, indiferent de data pensionarii si indiferent de legislatia care a fost aplicata la momentul stabilirii initiale. Procesul de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 aprilie 2001 nu a fost un proces de majorare a pensiilor. Scopul acestei masuri l-a reprezentat asigurarea unui raport de echitate intre toti pensionarii sistemului public de pensii. Asadar, daca v-ati pensionat anterior datei de 1 aprilie 2001, atunci trebuia sa beneficiati de recalcularea drepturilor de pensie potrivit OUG nr. 4/2005"". I.M., Craiova: ""Doresc sa stiu daca se mai pune problema recuperarii diferentei de bani reprezentand majorarea de pensie pe perioada lunilor iulie-noiembrie. De asemenea, doresc sa stiu daca se mai aplica prevederea legala din 2004 conform careia foile de drum neutilizate de pensionari incepand cu 2005 pot fi preschimbate in alimente"". Horodan Gherghina, Bucuresti: ""Va rog sa-mi spuneti ce se poate face cu biletele de tren pe care nu le consumam? S-a spus la televizor ca, daca nu folosim biletele, vom fi recompensati. Unde trebuie sa ma interesez si ce trebuie sa fac in acest sens?"". Averescu Vasile, Bucuresti: ""Sunt pensionar la limita de varsta. In anul 2005 nu am consumat tichetele de calatorie pe calea ferata acordate cu pret redus. In baza art. 4 din Ordonanta de Urgenta nr. 71 din 23.09.2004 publicata in Monitorul Oficial nr. 897 din 01.10.2004 m-am adresat Casei de Pensii, pentru a vedea cum se procedeaza spre a primi produse alimentare in compensare pentru tichetele neutilizate. Peste tot mi s-a raspuns ca nu exista astfel de reglementari"".
RASPUNS: Pentru I.M. din Craiova am primit urmatorul raspuns, tot de la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale: ""Daca va referiti la recalcularea pensiei, va comunicam ca plata drepturilor recalculate se face corespunzator etapei in care s-a efectuat recalcularea drepturilor de pensie, functie de anul inscrierii la pensie. Daca aveti de incasat sume restante, va indrumam sa va adresati Casei Judetene de Pensii Dolj, in arhiva careia se afla dosarul dvs. de pensionare"". In legatura cu preschimbarea tichetelor CFR cu reducere 50% pentru pensionari neutilizate am aflat, de la aceeasi institutie, ca: ""Potrivit prevederilor Legii nr. 565/2004 pentru aprobarea OUG nr. 71/2004 privind acordarea unor facilitati familiilor de pensionari, urma ca, incepand cu anul 2005, sa fie reglementata acordarea de produse alimentare familiilor de pensionari, in cazul in care nu s-au utilizat tichetele de calatorie pe calea ferata la care au dreptul. Acest act normativ a fost adoptat la finele anului 2004, fara insa ca suma necesara pentru aplicarea sa sa fie prevazuta in bugetul de stat pentru anul 2005. Intrucat nu au fost identificate resursele financiare necesare aplicarii acestei masuri de protectie sociala, aceste sume nu au fost cuprinse nici in Bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006. Ca urmare, potrivit prevederilor art. 29 din Legea bugetului de stat pe anul 2006 (nr. 379/2005), art. 4 din OUG nr. 71/2004 privind acordarea unor facilitati familiilor de pensionari, aprobata prin Legea nr. 565/2004, nu se aplica in anul 2006. Precizam insa ca suntem preocupati de modificarea acestui act normativ, prin stabilirea unei modalitati mai eficiente de compensare a tichetelor de calatorie pe calea ferata, eventual prin acordarea unei sume de bani, intrucat cea prevazuta intial se dovedeste a nu fi solutia optima, contravaloarea tiparirii tichetelor pentru alimente necesitand costuri suplimentare, iar reteaua de distributie prin magazine care accepta acest tip de comercializare fiind insuficient reprezentata in mediul rural. Totodata, se fac eforturi pentru identificarea resurselor financiare necesare pentru aplicarea acestei masuri de protectie sociala si in acest sens se vor relua discutiile cu Ministerul Finantelor Publice, in cea de a doua parte a anului in curs"". AM PRIMIT LA REDACTIE