Arma energetica, folosita si de latino-americani

Presedintele bolivian Evo Morales a hotarat luni, printr-un ''decret suprem'', nationalizarea tuturor zacamintelor de petrol si ocuparea militara a 53 de instalatii petroliere si de gaze naturale. Companiilor straine, printre care se numara si marii giganti ai industriei de profil, le-a fost lasat un ragaz de 180 de zile pentru a semna noi contracte si li s-a ordonat varsarea a 80% din beneficii catre noul proprietar al campurilor petrolifere, compania de stat YPFB. Masura a determinat ieri un raspuns prompt din partea Comisiei Europene, care se teme de expulzarea companiilor europene.
In cadrul unui discurs tinut la campurile de petrol si gaze naturale de la San Alberto, din sudul tarii, presedintele bolivian Evo Morales a facut public un ''decret suprem'' prin care industria petrolului si a gazelor naturale este plasata sub controlul statului. Bolivia se afla pe locul doi in lume in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale (acestea fiind estimate la 1.550 miliarde de metri cubi), insa exploatarea este facuta in cea mai mare parte de companii straine. Dupa cum remarca BBC, planul presedintelui Morales nu implica, insa, exproprierea si nationalizarea totala a industriei energetice - cel putin nu pe termen scurt. El presupune plasarea, pentru inceput a acestei industrii sub controlul companiei de stat YPFB, fapt ce va permite ramanerea companiilor internationale in Bolivia in urmatorii doi ani.
Evo Morales a promis inca din timpul campaniei electorale masuri care sa vizeze revigorarea industriei energetice nationale, insa la vremea aceea nu erau perfectionate si detaliile acestei operatiuni. "Companiile straine au tot dreptul sa-si recupereze investitiile si sa faca profituri, dar acestea trebuie sa fie echilibrate", declara presedintele Boliviei la vremea respectiva.

Alternativa Bolivariana a Americilor

Decretul survine la numai doua zile dupa intalnirea la nivel inalt dintre Bolivia, Cuba si Venezuela. Aceste tari au parafat un acord de cooperare economica cu o profunda tenta socialista, denumit Alternativa Bolivariana a Americilor, care urmareste dezvoltarea comertului si a schimburilor din America de Sud, dar si crearea unui front comun fata de proiectele de comert si liber schimb pe care SUA le promoveaza in America Latina.
Conform acordului, Guvernul Venezuelei promite sa livreze Boliviei gazolina si sa creeze un fond pentru programe de dezvoltare de 100 de milioane de dolari, iar Cuba se angajeaza sa trimita in aceasta tara din Anzi medici si profesori care sa lucreze gratuit pentru bolivienii saraci, lipsiti de acces la asistenta medicala si educatie.
O masura similara cu cea luata de Morales a fost adoptata si de Venezuela, desi aici nu s-a mers pana la interventia armatei decat pentru doua cazuri, respectiv impotriva Total si Eni.
Hugo Chavez, presedintele venezuelan, s-a rezumat la cresterea impozitului pe profit platit de companiile petroliere, de la 34% la 50% si la constrangerea acestora de a se asocia cu compania publica PDVSA careia i-a fost rezervata o participatie de 60%.

Efecte pe termen lung

La ora actuala peste 26 de mari companii straine din domeniul gazelor si al petrolului activeaza in Bolivia. Printre acestea se numara Repsol (Spania), Total (Franta), Exxon (SUA), British Gas (Marea Britanie), Petrobras (Brazilia).
Desi investitiile aduse de ele se cifreaza la cateva miliarde de dolari anual, pretul cu care sunt vandute rezervele Boliviei nu va putea sustine niciodata o revigorare a economiei acesteia.
Astfel, Brazilia cumpara gaze naturale din Bolivia la un pret ridicol de 2 dolari mia de metri cubi (in conditiile in care Rusia, spre exemplu, le cere europenilor in jur de 230 de dolari pentru mia de metri cubi), iar Statele Unite ofera cel mult 15 dolari.
In situatia in care conditiile impuse de Guvernul bolivian vor fi mult prea dure pentru companiile straine exista chiar riscul ca acestea sa se retraga de aici, observau recent analistii straini. In plus, o eventuala reactie dura a acestora ar putea alimenta nelinistea deja existenta pe piata petroliera, contribuind astfel la ridicarea cursului la titei si gaze naturale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe