Lupta contra coruptiei doar pe hartie

Asociatia Romana pentru Transparenta "Tranparency International" (TI) a dat ieri publicitatii raportul sau anual asupra coruptiei din Romania. Raportul reprezinta o sinteza a celor mai importante evolutii in plan legislativ, institutional si politic ale institutiilor chemate sa previna si sa combata coruptia. Au fost vizate in principal Justitia, Internele, Vamile, Administratia publica, institutiile din aria fiscala, dar si sectoarele cu vesnice probleme precum Sanatatea si Educatia. Impactul reformelor din zonele Justitiei, Administratiei, Sanatatii, Educatiei si altele a fost calificat drept negativ pe toata linia, expertii TI exprimandu-si ingrijorarea cu privire la respectarea angajamentelor politice dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana si aratand ca eforturile pentru aderare mai exista "doar pentru evitarea activarii clauzelor de salvgardare". Transparency International sustine ca "Romania ramane o tara cu un nivel ridicat de coruptie, plasandu-se la nivelul de 3 puncte din 10 posibile in indicele de perceptie al coruptiei". Raportul asupra coruptiei are si paradoxurile sale, in sensul ca daca se critica de la un cap la altul Magistratura, aratandu-se ca "reforma Justitiei e doar pe hartie", ministrul Justitiei, Monica Macovei, este prezentat ca o persoana cu o foarte buna imagine interna si internationala. Prezentam in continuare ideile cele mai importante ale raportului TI.
Justitia, o piatra de moara
"Transparency International" enumera la capitolul Justitie modificarile legislative survenite in domeniu, in cursul anului 2005. O critica severa este atribuita unor articole din Legea 247/2005 privind amendarea legilor Justitiei, articole prin care s-a reinviat dreptul ministrului Justitiei de a-i schimba pe capii marilor Parchete. TI considera aceste puteri drept o "norma eronata", deoarece practica a dovedit ca "acest instrument nu a fost folosit unitar, ci mai curand ca model de revocare aleatorie". Expertii TI considera ca "Justitia nu este reformata la acest moment decat pe hartie si numai din punct de vedere legislativ, practicile persistand. Gradul de implementare a reformelor este inca unul scazut. De remarcat ca prin legislatia modificata in baza Legii 247/2005 s-a incercat reforma sistemului judiciar, si nu reforma Justitiei, care necesita modificari legislative in toate domeniile conexe sistemului judiciar: legea avocaturii, asistenta judiciara, legislatia privind notarii publici, prevederile referitoare la executorii judecatoresti. In ce priveste serviciile anexe ale instantelor, registratura, arhiva si grefa, ele raman surse de neintegritate si proasta administratie, atat din punctul de vedere al calitatii si operativitatii serviciilor acordate justitiabililor, cat si in privinta comportamentului functionarilor din cadrul acestor servicii". Integritatea magistratilor, aflata conform legii in responsabilitatea exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii, ca si lipsa de oameni ai legii din instante si parchete, este evidentiata ca o problema majora, care franeaza reforma Justitiei. CSM este "urecheat" in raport prin citarea unor declaratii ale Monicai Macovei care a aratat ca in cursul anului trecut activitatea disciplinara a fost slaba: "Majoritatea dosarelor au fost incheiate cu cruce, adica n-a fost nimeni gasit vinovat. Am senzatia ca a fost o politica, o strategie, de a nu gasi vinovati printre judecatori si procurori". Justitiabilii sunt afectati serios de gradul negativ inregistrat cu privire la integritatea si transparenta magistratilor, se mai spune in Raport.
DNA, gheata la mal
Infiintarea Directiei Nationale Anticoruptie, prin transformarea PNA in DNA, a fost calificata drept "o solutie legislativa de compromis" necesara pentru acoperirea competentei de urmarire a parlamentarilor pentru fapte de coruptie, in conditiile in care clasa politica a manifestat in mod explicit ca nu sustine ferm o atare lupta anticoruptie. Se arata ca este prea devreme ca activitatea DNA sa poata fi corect evaluata din punct de vedere calitativ si ca adevaratul test de eficienta al DNA va fi atunci cand aceste anchete vor fi trimise in fata instantelor de judecata. "Desi PNA s-a transformat in DNA, dosarele de mare coruptie nu au fost finalizate in ritmul estimat in primavara anului trecut, lucru care nu arata ca nu ar exista coruptie, ci doar ca exista inca o incapacitate institutionala scazuta, grevata de slaba cooperare cu alte structuri". Indoielile TI se exprima mai cu seama la capacitatea institutionala a DNA, in stransa legatura cu politica sa de resurse umane, acest parchet avand 70% din personal format din varstnici, fara rezultate profesionale notabile.
Controlul averilor inexistent
Un punct reluat de mai multe ori in raport priveste controlul averilor. TI a conchis ca s-a inregistrat o imbunatatire a formularelor de declaratii de avere si interese, insa in privinta implementarii unei legislatii de combatere a averilor acumulate necinstit verdictul este categoric: INEXISTENTA. A fost scos in relief faptul ca in privinta monitorizarii conflictelor de interese si incompatibilitati, dar si controlul averilor, Romania trebuie sa-si creeze un organism independent pe aceste competente, conform cerintelor europene. TI a mentionat ca: "Recent Ministerul Justitiei a prezentat un proiect de lege in acest sens. Proiectul a fost criticat de reprezentantii societatii civile si de experti ca fiind plin de greseli factuale. Acesta prevede o politica fiscala care sa permita controlul averilor, dar nu prevede o politica anticoruptie pentru securizarea factorilor de decizie. Institutia anticoruptie la care se refera propunerea nu este independenta in spiritul angajamentului facut de Guvern in 2004 si 2005".
Boicotarea accesului la informatiile publice
In sfera transparentei fata de cetatean, TI trage un veritabil semnal de alarma, aratand ca o serie de institutii dovedesc in ultima vreme un mare apetit pentru secretizarea informatiilor. Se remarca un recul in aplicarea legilor accesului la informatii si transparentei decizionale: "Tot in sfera preventiei s-a constatat ca aplicarea legii transparentei decizionale a suferit un serios recul, iar Legea 544/2001 privind accesul la informatii este boicotata de institutiile publice, prin excesiva secretizare a informatiilor". Secretomania se manifesta si in domeniul achizitiilor publice, unde nu exista inca o transparenta care sa garanteze respectarea legii. In privinta sanctionarii coruptiei, anul 2005 este considerat un an "la fel de prost ca si cei precedenti", deoarece "DNA are o capacitate scazuta", iar clasa politica manifesta o tendinta de "a se proteja de riscul crearii precedentului, pentru a nu deschide o cutie a Pandorei" (...) sistemul public se protejeaza de incercarile de reformare".
Institutii roase de coruptie
Sistemul de sanatate pare a fi scapat de unele vulnerabilitati, ca urmare a adoptarii unor legi de reforma in domeniu. Raman insa nerezolvate fenomenele precum "mita sau foloasele necuvenite si platile informale catre cadrele medicale". Raportul admite ca aceste fenomene negative "priveaza milioane de oameni de ingrijirea medicala corespunzatoare", ori au ca efect comercializarea de "medicamentele contrafacute care omoara mii de oameni in fiecare an si accelereaza propagarea bolilor imune la medicamente".
Sistemul de educatie este vazut ca avand in continuare o foarte mare vulnerabilitate la coruptie. Sistemul vamal "ramane afectat de coruptie, desi se constata usoare remedieri (...) chiar daca perceptia oamenilor de afaceri s-a imbunatatit, aceasta nu corespunde cu perceptia publicului larg, in relatia cu sistemul vamal (...) barometrele de opinie arata ca, desi sistemul vamal a scazut o pozitie, el ramane intre primele patru institutii corupte din Romania". Politia e si ea departe de adevar "prin lipsa unor comisii de disciplina cu puteri de decizie" si a unor norme care sa previna abuzurile superiorilor. Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor este apreciata ca o institutie care produce sincope in raport cu politia judiciara din DNA, deoarece se permite "fragmentarea cercetarii penale privind faptele de coruptie savarsite de cadre ale MAI". Despre institutii in general, raportul conchide ca "desi acestea si-au mai imbunatatit procedurile administrative, reformele anticoruptie nu au dat rezultatele scontate".

---

Despre autor: