Justitia lui copy/paste In Romania anului 2006, procurorii DIICOT, judecatorii de la Tribunalul Bucuresti si cei ai Curtii de Apel gandesc si scriu la fel. Uniti in cuget si-n simtiri, aresteaza pe banda rulanta. Daca nu-s probe suficiente, se fol

Justitia lui copy/paste

In Romania anului 2006, procurorii DIICOT, judecatorii de la Tribunalul Bucuresti si cei ai Curtii de Apel gandesc si scriu la fel. Uniti in cuget si-n simtiri, aresteaza pe banda rulanta. Daca nu-s probe suficiente, se folosesc deductiile logice...

In lantul firesc al unei Justitii nesupusa decat legii, in cazul unei propuneri de trimitere in judecata sau chiar de arestare, procurorul intocmeste un referat, avocatul celui incriminat combate acuzatiile aduse, iar judecatorii delibereaza si, tinand cont de probele din dosar si de pledoarii, pronunta o sentinta. In Romania anului 2006, reforma Justitiei, pusa-n opera cu pompa de Monica Macovei si aplaudata intens de societatea civila si de reprezentanti de seama ai organismelor europene, lucrurile par a se simplifica.
PRELUARE PE NEMESTECATE. Reteta e simpla: procurorii specializati in criminalitate organizata (din structura DIICOT) redacteaza acuzatiile, iar judecatorii Tribunalului Bucuresti si, ulterior, cei ai Curtii de Apel preiau pe nemestecate, intr-o frenezie copy/paste, de la un termen la altul si chiar de la un acuzat la altul pasaje intregi in hotararile judecatoresti. Cazurile a doi oameni de afaceri vanturati intens pe la Parchetul General, Ovidiu Tender si Marian Iancu, unul aflat de mai bine de doua luni in stare de arest, celalalt pus in libertate pentru vicii de procedura grave sunt cat se poate de sugestive. Primul dintre ei a fost incarcerat pe baza referatului procurorilor DIICOT, in dosarul nr. 7162/3/2006, in data de 3 martie 2006. Incheierea completului condus de judecatorul Petre Rosu preia, ca motivatie a privarii de libertate a omului de afaceri, fara o minima filtrare, intr-o proportie covarsitoare, sustinerile procurorilor DIICOT, cuprinse in referatul inaintat Tribunalului Bucuresti.

DEDUCTIE LOGICA. Recursul impotriva masurii de arestare preventiva a lui Ovdiu Tender s-a judecat la Curtea de Apel Bucuresti intr-o sedinta publica desfasurata in data de 13 martie 2006. Completul, prezidat de presedintele Risantea Georgescu, a respins ca nefondat recursul inculpatului, dar, din cele 19 pagini ale motivarii, preia nu mai putin de 10 dintre cele semnate, cu 10 zile inainte, de judecatorul Petre Rosu (de la Tribunalul Bucuresti, cu totul si cu totul alta instantta) printr-un copy/paste de-a dreptul flagrant. Mai mult decat atat, incheierea - repetam, pe baza careia s-a decis mentinerea starii de arest preventiv a unui om, fata de eventuala vinovatie asupra careia Jurnalul National nu s-a pronuntat si nici n-o va face - contine cateva formulari memorabile. Redam, in randurile urmatoare, cateva dintre acestea: ""activitatea infractionala s-a desfasurat printr-o serie de asa-zise contracte comerciale""; ""aceasta persoana, pe nume Cotofana Gheorghe, a incercat sa determine, intr-un mod sau altul, in mod direct sau indirect, efectuarea expertizei""; ""...societatile comerciale in care participa sub o forma sau alta inculpatul""; ""...a oferit expertului o suma foarte mare de bani, suma pe care in mod firesc si normal acesta nu putea sa o ofere din propriii sai bani""; ""printr-o deductie logica, rezulta ca banii proveneau de la persoana interesata...""; ""...acest eveniment este de natura a influenta in mod direct sau indirect, mijlocit sau nemijlocit, cursul anchetei penale""; ""incearca influentarea in mod direct sau indirect a anchetei...""; ""...aceasta masura (n.r. - arestarea preventiva) nu este obligatorie, ea putand lipsi, fiind eventuala"". Cu alte cuvinte, un judecator din Romania poate, sub proprie semnatura, sa categoriseasca niste intelegeri comerciale intre parteneri drept ""asa-zise contracte"" si, de asemenea, sa ia o masura ce vizeaza privarea de libertate pe baza deductiilor logice, nu a probelor din dosar...

GHINION. Ovidiu Tender, arestatul favorit al lui Petre Rosu


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.