Dunarea continua sa trimita oameni in pribegie. Reporterii Jurnalului National se afla in punctele nevralgice, unde au intalnit lacrimi, mizerie, deznadejde si neincredere in autoritati. Rast, Manastirea, Spantov, Bechet sau Ostrov sunt numai cateva dintre ele...

Satenii din satul inundat Rast au fugit in corturile ridicate pe ogoare acum doua saptamani. De atunci, sinistratii traiesc din zvonuri si din apa de ploaie. Lipsa de informare ii face pe unii sa doarma si acum sub cerul liber, desi sunt corturi inca neocupate, iar mancarea se strica inainte de a fi impartita la toata lumea.
Pe marginea soselei ce da in comuna Rast, printre corturi, e un pat in aer liber. In el stau infofoliti, intr-o plapuma grea, doi batrani. Un el si o ea. ""Noi suntem prea in varsta sa mai putem sa dam din coate, sa primim cort, cum au facut cei tineri."" Insa la nici cinci sute de metri de batranii din pat exista corturi goale, vreo zece la numar. Nimeni nu le-a spus lucrul asta.
In corturile deja ocupate o gasim pe Raela, o fetita de o luna. I-a fost frig asta noapte. S-a nascut cu doua saptamani inainte de a veni prapadul, iar cealalta jumatate din scurta viata a petrecut-o intr-unul din corturile militare aduse de armata. Cand micuta se mai trezeste in toiul noptii si plange, mama care doarme in acelasi pat mai trage o patura pe ea si o linisteste ""Ssss! cu mama..."". In aceeasi incapere din folie mai dorm 23 de persoane in cinci paturi. Iar cine nu are loc in ele se intinde pe jos, pe saltele.

APUSUL RASARITULUI. In tabara de sinistrati de la Rast, localnicii, oameni gospodari, se trezesc si acum cu noaptea in cap sa-si hraneasca orataniile. Prin lumina chioara a diminetii, se vad siluetele sinistratilor care orbecaie printre corturi. ""Ada graul! Da la rate! Muta calul!"" Nea Stefan, un sinistrat, mulge vaca pe marginea canalului de irigatie secat ce desparte de sosea campul cu zeci de corturi ingramadite, desi pe islaz e destul loc. Are barbatul o bucurie secreta in sufletul lui. Nu e vorba de promisiunile guvernantilor, nici de vorbele lui Becali, ca ridica tot satul peste doua luni. Singura fericire a lui, de cand e sinistrat, e ca Marinuta l-a facut pe Rica. Vaca i-a fatat chiar acolo, in buza cortului de patru persoane care ii inlocuieste frumusetea de casa cu opt camere cazuta. Acum, nea Stefan sta si-si priveste in ochi cumnatul din fata lui. Se uita unul in ochii celuilalt si, ca din senin, incep sa planga amandoi. Uite-asa, barbati in toata firea cum ii vezi. ""Cortul asta e cerul noastru si casa noastra. Aici avem doar aerul"", zice o alta sinistrata.

ACASA. Pentru satenii din Rast corturile sunt singura casa