La trecerea dintre ani, Europa a fost scena unei aprige batalii pe piata gazelor naturale. Rusia si cel mai mare producator de gaze naturale din lume, Gazprom, au hotarat sa mareasca preturile si sa schimbe regulile jocului pe piata gazelor. Romania,

La trecerea dintre ani, Europa a fost scena unei aprige batalii pe piata gazelor naturale. Rusia si cel mai mare producator de gaze naturale din lume, Gazprom, au hotarat sa mareasca preturile si sa schimbe regulile jocului pe piata gazelor. Romania, ca si alte tari europene, nu a fost nici ea ocolita de aceasta criza care se reflecta in preturile actuale ale gazului venit pe filiera ruseasca.

Global Witness ( www. globalwitness.org), o organizatie londoneza care investigheaza modul in care resursele naturale pot fi folosite pentru finantarea conflictelor si coruptiei, a dat foarte recent publicitatii un raport in care analizeaza domeniul afacerilor cu gaze naturale. Ancheta Global Witness (GW) dezvaluie o lume in care dictatori dementi si guverne corupte coopereaza si fac legea pe pietele energiei.
UN DICTATOR SI UN CONT DIN GERMANIA. Mare parte a gazelor naturale care ajung in Europa, via Rusia si Ucraina, provin din Turkmenistan, o fosta republica sovietica condusa acum de un dictator care a creat o lume absurda si isi finanteaza visele nebunesti de preamarire din comertul cu gaze naturale. Global Witness a descoperit ca presedintele Turkmenistanului, Saparmurat Ataevich Niyazov, are control absolut asupra profitului obtinut in urma exploatarii gazelor naturale din aceasta tara. GW estimeaza ca Niyazov detine mai mult de 3 miliarde de dolari in conturi din afara tarii. De exemplu, in jur de doua miliarde de dolari s-ar afla in Deutsche Bank in Germania. GW estimeaza de asemenea ca nici un ban provenit din vanzarea gazelor turkmene nu ajunge in bugetul acestei tari. Niyazov pare a folosi cea mai mare parte a banilor pentru a-si finanta cultul personalitatii construind palate si statui de aur.
INTERMEDIARII. Raportul GW aduce in discutie si intermediarii din comertul cu gaze naturale. Companii precum Respublika, Itera sau Eural TransGas au un cuvant greu de spus pe piata gazelor. Aceste firme joaca rolul de intermediere a tranzitului de gaze pe teritoriul multor state europene. Ne vom opri mai mult asupra Eural TG, firma despre care Jurnalul National a mai scris dezvaluind implicarea unor romani din Cluj intr-o companie care are afaceri de miliarde de dolari. De altfel, Jurnalul National este citat ca sursa si in raportul GW in ceea ce pri-veste Eural TG.
Potrivit GW, structura actionariatului EURAL a fost schimbata de cateva ori, cei trei romani folositi initial ca marionete in firma fiind inlocuiti. Reamintim ca, in urma cu trei ani, trei romani din Cluj, o fosta actrita si doi tineri cu o situatie materiala destul de precara, au fost desemnati drept actionari ai firmei EURAL, firma ce urma sa intermedieze vanzarile de gaze ale GAZPROM spre pietele Europei de Vest. Acum insa, presedintele Eural TG este un anume Cedric Brown. Acesta este si patron al firmei Atlantic Caspian Resources, firma care in urma cu cativa ani a fost pe punctul de a incheia un contract cu PETROM in Kazakhstan. Investigatia GW indica structura foarte complicata a actionariatului EURAL TG si arata ca proprietarii acestei firme se pierd undeva in spatele unor firme off-shore din Cipru.
CONCLUZIILE RAPORTULUI. Raportul de 64 de pagini al organizatiei din Londra trage un semnal de alarma asupra coruptiei si lipsei de transparenta din afacerile cu gaze naturale si indica si complicitatea statelor Europei de Vest fata de aceste afaceri murdare. Toleranta unei tari precum Germania fata de un dictator ca presedintele turkmen Niyazov, care si-a depozitat imense sume de bani in Deutsche Bank, este vazuta ca un semn de complicitate care, pe termen lung, nu poate decat sa aduca si mai multe momente de criza in afacerile cu gaze.

PIATA


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.