26 aprilie 1986. Ora locala 1:22 minute si 44 de secunde. In cursul unei incercari la putere scazuta, ceruta de autoritatea centrala de la Moscova, reactorul numarul 4 al centralei ucrainene de la Cernobil (110 km nord de Kiev) a atins in cateva secunde o putere de 100 de ori valoarea nominala. Ceausescu a aflat repede, poporul a aflat prea tarziu.

Reactorul a fost distrus. O cantitate de radioactivitate de ordinul a 12 exabecquereli (-300 Mci) a fost eliberata in atmosfera timp de circa zece zile, contaminand intr-o masura semnificativa o zona de 150.000 kmp locuita de aproximativ 6 milioane de persoane si provocand o crestere a radioactivitatii in cea mai mare parte a Europei. Inainte de Cernobil, energetica nucleara civila din lumea libera a cunoscut doua accidente majore: cel al reactorului UNGG de la Windscale, Marea Britanie, in 1957 si cel al reactorului REP nr. 2 de la centrala Three Mile Island din SUA, in 1979. Fiecare din cele doua accidente a fost clasificat pe nivelul 5 al scarii internationale a evenimentelor nucleare creata dupa Cernobil - scara INES, care cuprinde 8 niveluri (de la 0 la 7).
In presa Romaniei anului 1986, accidentul a fost relatat sumar. Dar ""mass-media"" vremii a lucrat pentru cine trebuia. Adica pentru Ceausescu. In iunie 1986 o brosura de ""uz intern"", intitulata ""Avaria de la centrala atomoelectrica de la Cernobil - Relatari si informatii difuzate de mijloacele de informarte in masa. Selectie intocmita cu consultarea specialistilor Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator"", analiza accidentul:
""Statiile internationale de control care urmaresc nivelul radiatiilor in diferite regiuni ale lumii au constatat ca norul radioactiv format dupa avarie s-a deplasat mai intai spre vest-nord-vest, afectand Bielorusia, Polonia, republicile baltice si tarile scandinave, apoi, dupa schimbarea directiei vantului, a atins Romania, Ungaria, Austria, RFG, extinzandu-se asupra intregii Europe, ajungand pana in SUA, Canada si Israel, continutul radioactiv reducandu-se in functie de timp si de distanta.(...)
Atitudinea si actiunile Romaniei in contextul evenimentului de la Cernobil si al urmarilor acestuia au fost apreciate favorabil de numerosii experti care ne-au vizitat tara (...). Initiativele operative si prezenta directa a sefului statului roman, tovarasul Nicolae Ceausescu, la conducerea activitatii de limitare a contaminarii radioactive si de prevenire a efectelor acesteia (...) a produs o puternica impresie asupra observatorilor. S-au exprimat, totodata, deosebite elogii fata de activitatea desfasurata de tovarasa academician doctor inginer Elena Ceausescu, prim-viceprim-ministru al guvernului, presedintele Consiliului National al Stiintei si Invatamantului, de organizare si conducere nemijlocita a Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator. (...) Un reportaj din ziarul Pravda, publicat cateva zile dupa avarie, descrie in felul urmator cele intamplate: «O explozie a distrus constructia cladirii reactorului si s-a declansat incendiul. Totul s-a intamplat noaptea... Dupa explozie a luat foc acoperisul salii masinilor. O parte din radioactivitate a emanat in afara, iar dupa aceea in interior s-a declansat un incendiu. Inabusirea incendiului a fost deosebit de dificila: nu se putea folosi apa sau vreo substanta chimica, deoarece ele s-ar fi evaporat imediat, datorita temperaturii inalte, s-a creat o situatie complexa si deosebit de grea». (...)
G. Arbatov, directorul Institutului de studii pentru SUA si Canada al Academiei de stiinte a URSS, a declarat intr-un interviu acordat postului de radio BBC: «A fost ca o explozie a unei bombe atomice in atmosfera». (...) In cazul in care reactorul nuclear ar fi functionat la capacitatea lui maxima, de 1.000 megawati, amploarea accidentului ar fi fost si mai mare. (...) Potrivit surselor sovietice, in total 84.000 de persoane au fost evacuate din zona de 30 km din jurul centralei. (...) Specialisti in probleme nucleare ai Comisiei CEE apreciaza ca accidentul initial care s-a transformat intr-o adevarata catastrofa s-ar fi produs in timpul unei operatiuni de incarcare cu combustibil nuclear. Pe baza informatiilor neoficiale, dar credibile, expertii respectivi cred ca a avut loc o manevra gresita a masinii pentru aceasta operatiune, a carei consecinta a fost eliberarea unui jet de vapori de apa foarte fierbinte, cu mare presiune si radioactiva, provocand o cascada de incidente ce nu au putut fi controlate. (...) Agenti ai serviciilor secrete americane au ajuns la concluzia ca topirea reactorului a fost provocata de «o explozie chimica de un anumit tip». (...) In urma exploziei si-au pierdut viata doua persoane. (...)
Iodul radioactiv, care poate patrunde in organismul uman prin intermediul laptelui si se concentreaza in glanda tiroida, constituie marele pericol dupa accidentul nuclear din URSS, au afirmat expertii. Referindu-se in special la iodul radioactiv, specialistii afirma ca el va ramane in sol sau va fi absorbit de plante, iar ulterior va intra in organismul animalelor, o data cu hrana. (...) Pe de alta parte, temerile europenilor de un efect imediat au fost probabil exagerate. (...) Printre pacientii de la Cernobil se afla doua femei, lucratoare la centrala atomoelectrica. Anghelina Guskova (specialist in radiologie, membru al Comitetului stiintific al ONU pentru efectele radiatiei atomice) a afirmat ca, in comparatie cu organismul barbatului, organismul femeii depaseste mai usor consecintele radiatiei. (...)
Parlamentul vest-european a adoptat - cu 153 voturi pentru, 118 impotriva si 24 abtineri - o rezolutie prin care URSS i se cer «despagubiri echitabile», in numele miilor de agricultori din tarile membre ale CEE, victime indirecte ale catastrofei de la centrala atomoelectrica de la Cernobil. In textul rezolutiei se aminteste ca in tarile CEE «importante cantitati de produse agricole au fost interzise consumului» - intre care laptele si legumele. (...) La 12 mai, tarile membre ale Comunitatii Economice Europene au hotarat suspendarea pana la 31 mai a importurilor de produse proaspete provenind din URSS, Ungaria, Polonia, Romania, Bulgaria, Cehoslovacia si Iugoslavia. De asemenea, o serie de tari din Orientul Mijlociu au adoptat masuri similare. (...) Tarile CEE si-au sfatuit cetatenii sa nu se duca in Lituania, la Kiev si in vestul Ucrainei, si nici in Bielorusia. (...) Ambasadorul Romaniei la Bruxelles a aratat ca in Romania «au fost luate toate masurile necesare pentru a combate o eventuala contaminare radioactiva. Efectuam permanent controale si am elaborat instructiuni precise. In prezent, nivelul radiatiilor a scazut atat de mult incat nu mai prezinta nici un pericol». (...) In ceea ce o priveste, Suedia a recomandat doar sa nu se consume apa de ploaie si legume nefierte. (...) Guvernul american nu a ezitat sa exploateze tacerea initiala a Moscovei, (...) in timp ce presa americana insista asupra faptului ca incidentul de la Cernobil i-a stirbit lui Mihail Gorbaciov (n.r. - pe atunci secretar general al CC al PCUS) credibilitatea. (...) Directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, Hans Blix, a relevat ca accidentul survenit la centrala nucleara sovietica din Ucraina «a oprit avantul energiei nucleare». (...) El a relevat ca «accidentul de la Cernobil nu a provocat mai multi morti decat meciul de fotbal de la Heysel, in urma cu un an»"". Fara comentarii.