Joi, dupa ce Iisus si-a petrecut dimineata langa maica sa, Maria, s-a indreptat spre locul de cina cu ucenicii sai, carora le-a spalat picioarele. Dupa ce a binecuvantat masa, le-a spus: ""Adevar zic voua ca unul dintre voi Ma va vinde!"". Dupa cina, Iisus intra in Gradina Ghetsimani. Deodata, gradina se umple de ostasi, cu Iuda in fruntea lor. Ostasii il duc pe Hristos inaintea lui Pilat din Pont, care il judeca si-l osandeste la moarte. Incepand de azi si pana la Inviere nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE

Ziua de joi din Saptamana Patimilor are numeroase denumiri zonale: Joia Mare, Joimari, Joia Patimilor, Joia Neagra. O avalansa de practici traditionale sporeste importanta acestei zile. Dupa credinta locuitorilor din satele Munteniei si Olteniei, ""mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde asteapta pana la Mosi sau Sarbatoarea Mosilor, adica pana sambata inainte de Rusalii sau Duminica Mare, cand se fac apoi imparteli de plecare a sufletelor, adica cand se dau colaci si oale de pomana si mortii pleaca cu colacul si cu oala ce au capatat-o"". Aceeasi credinta a fost consemnata si in alte zone ale tarii, unde sufletele mortilor sunt asteptate sa soseasca in curte, cu mese intinse, cu apa si colaci pe ele, cu scaune pentru odihna si cu focuri aprinse sa se incalzeasca. Sufletele mortilor se pot aseza si in alte locuri, in special la streasina casei. Prin Banat li se punea dupa usa o masuta cu panza alba pe ea. In Ajunul Cra-ciunului si la Joimari, mormintele erau tamaiate de femei, iar la iesirea lor din cimitir strigau mortii: ""Sculati, sculati/Si-acas haideti"". La Joimari se deschideau mormintele, dar si Cerul, Raiul, Iadul, pentru a putea veni acasa sufletele sa petreaca cu cei lasati aici. Joimari este, probabil, cea mai importanta zi a calendarului popular dedicata mortilor. Prin unele sate din Banat si Muntenia, mortilor li se dadeau de pomana oale umplute cu apa sau cu vin, colaci, iar in zona Nasaudului se intindeau in cimitire mese cu mancare si bautura.
(Profesor Ion Ghinoiu)