Ei bine, da, imi place papadia. ""Esti nebuna! Toate femeile vor sa gaseasca petale de trandafir pe pat si tie ti s-a pus pata pe «basina porcului»"" (scuze, asa i se spune uneori popular, dupa cum, desigur, stiti). In primul rand e galbena. Optimista. In trecut se spunea despre ea ca indeparteaza emotiile negative. Sanatoasa: contine vitaminele A, C, D, complexul B, minerale: calciu, fier, potasiu, fosfor si sodiu! Foarte important: este detoxifianta si antiinflamatoare... Draguta, cate calitati, si multi o considera inca o buruiana suparatoare. ""Voi mai invatati despre papadie?"", i-a intrebat candva presedintele Basescu pe niste elevi. Papadim, papadim Maria-Ta. Tot timpul am invata daca am fi mai atenti la plantuta asta. De ar vorbi, probabil ne-ar propune sa devenim cai. S-o tropaim elegant, nechezandu-i usurel galbeneala. ""Numaratori de ploi din doi in doi/ Iubito cata lume intre noi."" Asta o canta Baniciu. Dar ar putea fi un refren al orasului pentru papadie. Ea s-ar putea metamorfoza intr-o Marie Tanase ad-hoc, pentru a-i chiui: ""Pai zica lumea orisice/ Eu tot cred in dragoste"". Si daca ne gandim bine ca ajuta la vindecarea diverselor afectiuni, mai ales a mancarimilor (!)... Saritoare si inocenta, s-ar arunca sa-i faca o baie la ceas de seara orasului, l-ar scarpina curajoasa pe spatele obosit. A naibii papadia asta! Azi e ziua ""tuturor florilor"", deci si a ei. Fata modesta de la tara, ajunsa pe toate marginile de trotuar ale Capitalei, si nu numai. A nu se intelege ca face trotuarul. Nu.
Pur si simplu supravietuieste.
Ca noi toti.
Traiasca papadia!