Crestinii romano-catolici sarbatoresc astazi Invierea Domnului. La miezul noptii, sute de credinciosi au mers la biserici pentru a lua lumina de la preoti.

La miezul noptii, Catedrala Sfantul Iosif din Bucuresti a fost si in acest an neincapatoare pentru multimea care a ales acest loc pentru a se bucura de vestea Invierii Domnului. Crestini de toate varstele au luat cate-o lumanare pentru a primi lumina. Clopotele au batut in ritm de sarbatoare. Oamenii au cantat ""Cristos a inviat!"" si s-au rugat. Dupa ce au participat la liturghie, crestinii s-au indreptat spre locuintele lor. Cei care nu au reusit sa ajunga la slujba din noapte mai au si astazi o sansa. Data fiind importanta sarbatorii, preotii vor oficia mai multe liturghii decat in mod obisnuit.
SEMNIFICATIE. Invierea lui Cristos este implinirea faga-duintelor Vechiului Testament si ale lui Isus insusi din timpul vietii sale pamantesti. Expresia ""dupa Scripturi"" arata ca Invierea lui Cristos a implinit aceste profetii. Pastele este sarbatoarea sarbatorilor, solemnitatea solemnitatilor, sarbatoarea invierii lui Cristos si a rascumpararii omului. Parintele Fabian Mariut din cadrul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti a explicat semnificatia Sfintelor Pasti: ""Este prima dintre solemnitatile anului liturgic. Asezata sub semnul bucuriei, sarbatoarea nu se rezuma doar la o singura zi. Biserica celebreaza «un timp pascal» care se intinde de la ziua Invierii pana la ziua Rusaliilor, o perioada de cincizeci de zile. In primele opt zile, denumite in Biserica romano-catolica Octava Pastelui, proclamarea Sfintei Evanghelii este insotita de versetul «aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim intr-insa!» (Ps. 117, 24)."" Parintele Mariut spune ca bucuria devine si semnul distinctiv al crestinului. Ea este rodul identificarii acestuia cu Cristos cel Inviat. Este rodul participarii la victoria lui Isus asupra pacatului si a mortii. Este rodul participarii la slava Celui inviat. Fiecare celebrare a Sfintei Liturghii este o manifestare a bucuriei pascale.
TRIUMF. Una dintre tematicile care caracterizeaza Liturgia pascala este biruinta luminii asupra intunericului, cel din urma asociat fiind cu pacatul si moartea. Celebrarea Invierii, conform unei traditii foarte vechi, incepe sambata noaptea si se sfarseste inainte de rasarit. Aceasta este o noapte de priveghere in cinstea Domnului (conform Ex. 12, 42), astfel incat credinciosii, dupa indemnul Evangheliei (conform Lc 12, 35), tinand in maini faclii aprinse, sa fie asemenea oamenilor care il asteapta pe Domnul sa se intoarca, pentru ca, atunci cand va sosi, sa-i afle priveghind si sa se aseze la masa lui. Liturghia din noaptea de Pasti are numele de ""Vigilia pascala"". Considerata ""mama tuturor vigiliilor"", cuprinde patru momente distincte: lucernarium, liturgia cuvantului, liturgia botezului, liturgia euharistica.
Papa Ioan Paul al II-lea spunea in ultima scrisoare enciclica a sa ca ""Pastele lui Cristos cuprinde patima si moartea sa, dar si invierea sa, asa cum aminteste aclamatia poporului dupa consacrare: ""Invierea ta o marturisim"".