Daca cineva crede ca titlul de mai sus e cat se poate de pompos n-are dreptate.

Si asta pentru ca doamna Ana Rus a primit Ordinul Meritul Cultural in Grad de Cavaler din partea presedintelui Romaniei, pentru ca aceeasi doamna are lucrari expuse la Universitatea Sorbona, pentru ca bazorelieful reprezentandu-l pe Mircea Eliade povesteste despre noi la Universitatea din Chicago, iar Enciclopedia Artistilor Plastici Contemporani i-a dedicat o pagina. Si-n februarie a fost invitata de Ambasada Romaniei la Budapesta ca sa ""spuna"" in metal, la Palatul Stefania, ca Brancusi, Enescu, Cioran, Ionescu si Eliade sunt ai nostri!
QED.Un cavaler al artelor la curtea regilor habsburgi! Ce a fost de demonstrat s-a demonstrat. Sau quod erat demonstrandum, pentru cei care au facut din geometrie un scop in viata! Tot ei o sa-mi spuna probabil ca de la Pitagora incoace, dar sigur si inaintea lui, de la trei puncte in plan incepe geometria. Daca te-ncordezi putin, o sa treci rapid, dincolo de teoreme, la geometria in spatiu. Dar atunci eu ma retrag si-o las pe Ana Rus, imblanzitoarea mea de forme, sa-si depene firul de metal topit.
""In anii copilariei mele s-au concentrat toate tulburarile vremii. O lume se destrama. Dureros pentru tata, caruia colectivizarea ii luase tot, dar care avea de crescut singur sase copii. Dar, datorita lui, lipsurile vremii nu razbateau catre noi, copiii. Nevoia l-a facut agricultor, dulgher, tamplar, zidar, pantofar si sculptor. Iar troitele, iconostasele, candelabrele, sfesnicele lucrate de el se afla astazi in patrimoniul bisericilor din Batin, satul ardelean in care m-am nascut, Nicula, Unguras, Padureni si din multe alte sate. Din cei sase copii, prin doi, Vasile si Ana, tata va ajunge sa-si implineasca gandurile ce l-au chinuit in fata lemnelor pe care vreodata le-a cioplit. De la el am mostenit totul, datorita lui am valorificat aceasta mostenire.""
UN ROMAN. Ar fi putut fi foarte bine discursul de inaugurare a expozitiei de la Palatul Stefania din Budapesta. Pentru ca Ana n-a uitat vreodata cine este, dar nu i-a lasat nici pe altii sa uite cine sunt cu-adevarat. Poate de aceea Mircea Eliade, caruia un amic i-a dedicat lucrarea de licenta la o universitate din Paris, dar a picat examenul pentru ca studiase un ""autor legionar"", isi gaseste locul la Sorbona. Si poate tot de aceea ar trebui sa-nvatam sa scriem ""Eugen Ionescu"", si nu ""Eug...n Ionesco"". Pentru ca din acest colt de lume noi i-am imprumutat lumii.
AZI. ""Acum blocul in care am atelierul a fost retrocedat. Asa ca incepe goana dupa un spatiu. Dar e greu. Pacat ca arta are atat de putini sustinatori..."", o aud pe Ana spunand. Tot din acest colt de lume. Iar din hotelul de vizavi, domni cu diurne si dudui studente ne arata cefele. Cei cu bani isi fac mofturile demnitare, noi intram la expozitii. Altii se fac ca ploua! Deschid umbrela pentru orice eventualitate...