La putin timp de la incheierea crizei ostaticilor, publicam in numerele din 20 si 21 iunie 2005 ale Jurnalului National amplul eseu ""De la teroristii din decembrie 1989 la Teroristul din martie 2005"". Pentru a descifra enigma Afacerii cu jurnalistii rapiti, apelasem la intrebarea ""Cine a castigat, cine a pierdut?"". In numarul anterior, am transcris din eseu pasajele dedicate celor doi castigatori principali: Serviciile secrete si fosta Securitate. Alaturi de ele, treceam printre castigatori pe Traian Basescu. a) ""Criza ostaticilor a faurit conditiile pentru crearea Comunitatii de informatii, a carei conducere urmeaza sa revina presedintelui. Asa cum criza de la Targu-Mures, din martie 1990, a faurit conditiile pentru infiintarea SRI. Ca si in cazul infiintarii SRI, crearea Comunitatii de informatii a fost criticata anterior de presa. Acum nimic nu mai sta in calea acestui moment. Nu de alta, dar Comunitatea s-a realizat deja si si-a dovedit eficienta (sub conducerea unica a lui Traian Basescu!) in zilele crizei. (...) Cu prilejul crizei, presedintele a verificat loialitatea unei alte structuri de forta a Romaniei de azi: Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ilie Botos a indeplinit cu strasnicie toate comenzile politice de la Cotroceni, chiar daca ele erau anticonstitutionale: arestarea lui Omar Hayssam in seara de 5 aprilie, alcatuirea dosarului de terorism al acestuia pe baza declaratiilor smulse de la impricinati sub tortura de autoritatile irakiene, in buna traditie a dictaturii lui Saddam."" Comentariu de acum: CNI s-a infiintat. Parchetul condus de Ilie Botos e in continuare instrumentul lui Traian Basescu. Mai ales daca ne gandim ca procurorul Adriana Cristescu, care s-a ocupat de ancheta penala a rapirii, se ocupa azi de ancheta penala a lui Dinu Patriciu. Mult mai important: cu prilejul crizei s-a testat reactia societatii romanesti la posibilele incalcari de catre Parchet a normelor statului de drept. Lipsa de reactie la masurile anticonstitutionale ale procurorilor fata de Omar a dus la concluzia ca prin crearea unei isterii nationale se poate face orice in dispretul statului de drept. Abuzurile din cadrul asa zisei lupte impotriva coruptiei isi au aici una dintre explicatii. b) ""Traian Basescu a reprosat premierului Calin Popescu Tariceanu ca-n timpul inundatiilor n-a procedat conform formulei: comanda la mine! Aceasta formula, draga presedintelui de pe vremea cand era comandant de vas, cand, vorba sa, intre el si Dumnezeu era doar pavilionul, a fost aplicata de Traian Basescu in perioada crizei. Presedintele si-a asumat de la inceput postura de comandant al navei numite Romania. Nu s-a consultat cu nimeni. N-a tinut cont de nimeni: de presa, de Parlament, de Guvern. Mai mult, a pus intre paranteze un drept fundamental intr-o tara democratica: dreptul la informare libera si corecta. Rezolvarea crizei a fost astfel infatisata romanilor drept rodul conducerii tarii de catre un presedinte autoritar, aflat in fruntea unui organism ilegal constituit: celula de criza. Cineva glumea zicand ca Traian Basescu ar putea propune tarii conducerea de catre o celula de criza permanenta. Pentru aceasta - zicem noi - ar trebui ca tara sa fie intr-o criza permanenta. Nici o problema! La crearea de crize, Traian Basescu e mester!"" Comentariu de acum: Poate sa spuna cineva ca dupa succesul urias repurtat cu prilejul crizei ostaticilor, Traian Basescu n-a creat crize pe banda rulanta?! Ma ocupam, fireste, si de cine a pierdut:
1. ""PSD, aflat in deruta totala de cand se schiteaza primejdia ca opinia publica sa afle ca unii lideri ai sai l-au folosit pe Terorist pentru a dobandi bani negri in vederea campaniei electorale din 2004 si, nu de putine ori, in folos personal."" Comentariu de acum: Criza ostaticilor a fost inceputul prabusirii pentru PSD. Lovitura de teatru de la Congres, inlesnita de diversiunea cu ziaristii rapiti, a dat peste cap formula Iliescu - Nastase. Noua conducere, aleasa sub puterea scandalului Omar, a fost din start nefireasca. Structura ei aberanta - un Adrian Nastase avand ca sef pe Mircea Geoana! - a provocat paralizia de un an a partidului. Iar rezolvarea problemei - prin inlaturarea lui Nastase in stil mafiot - a complicat si mai tare lucrurile. 2. ""Presa, intoxicata cu buna stiinta de Servicii si de persoane din celula de criza in aceasta perioada."" Comentariu de acum: Atunci a inceput razboiul presedintelui cu presa, dar si lenta prabusire a presei. N-am scris acest serial pentru a ma fali cu disponibilitatile de profet. L-am scris pentru a dovedi ca diversiunea cu ostaticii se constituie intr-un moment cu influente majore asupra vietii politice romanesti ulterioare. Cea mai importanta influenta: Traian Basescu s-a logodit definitiv cu Serviciile. Nu cumva asta si-au dorit Serviciile cand au mesterit diversiunea numita si criza ostaticilor?