Un cui nu se mai face in tara asta, fiindca e mai usor sa vindem marfa altora. Bine ca ne incapatanam sa fabricam capital.

Adam Smith - primul si cel mai de seama teoretician al comertului liber - sustinea ca n-are sens sa produci un bun daca-l poti importa mai ieftin. Ce-au inteles romanii din asta? Ca n-are sens sa mai produca nimic, daca tot ce se fabrica in strainatate e mai ieftin.
Iata o economie suta la suta liberala. Si care mai are si noroc - profita din plin de trecerea de la troc la bani. Pentru ca, daca
n-ar fi deficitele si datoriile si ar trebui sa manufacturam si noi ceva ca sa dam la schimb, am avea mari sanse sa murim de foame. Insa, pana la urma, si treaba asta cu ""mai ieftin"" e doar o figura de stil: daca nu mai facem nimic, ci aducem aproape totul din UE, preturile tind spre niveluri europene. Sau urca chiar peste, fiindca, invariabil, la preturile lor se adauga marjele noastre de profit.
Sa trecem insa dincolo de teorie si sa argumentam cu cifre. In timp ce veniturile comerciantilor s-au majorat in februarie 2006 (fata de februarie 2005) cu 21,3%, cifra de afaceri din industrie a crescut cu numai 10,9%. Deci e limpede de ce deficitul extern bate record dupa record. Dar, paradoxal, desi consumul creste pe seama marfurilor din import, increderea in consum e cu 50% mai redusa ca in februarie 2005. Ce se intampla? E foarte simplu. Cand romanii isi deschid portofelele se intristeaza. Numai ca le revine repede zambetul pe buze cand afla ca pot cumpara pe datorie. Mai tarziu, economistii vor calcula si vor zice: banii intra, banii ies, dobanzile raman. Dar ce mai conteaza...
De pe urma cotei unice, a aprecierii monedei si a scaderii CAS, oare agentii economici n-au prosperat? Ba da. Si atunci si-au bagat banii in afaceri ca sa putem fabrica si noi ceea ce ne vand acum strainii, nu? Nu. Intreprinzatorii au fugit repede cu castigul la banca, pana cand statisticile au ajuns sa arate ca au devenit creditori neti ai sistemului bancar - economisesc mai mult decat se imprumuta. Circuitul normal este exact pe dos: populatia trebuie sa economiseasca, bancile sa adune banii in depozite, agentii economici sa se imprumute de la banci.
De ce sunt companiile supralichide? Fiindca asteapta sa vada daca nu le pica vreun chilipir. Sunt la vanatoare. Fac bani din bani. Cine spune ca Romania nu mai este tara tunurilor ar trebui sa-si inghita cuvintele. Din nefericire, in vremea asta, economia reala ramane tot decapitalizata, fiindca, nu-i asa, nimeni nu investeste intr-o zona nerestructurata.
Din toate cele spuse rezulta o concluzie: oamenii de afaceri se finanteaza din nivelul de trai. Ei se feresc de plata taxelor, dar cand vine momentul sa se capitalizeze, atunci speculeaza. De ce? Fiindca li se permite. La fel cum fac si bancile care aduna banii si care ar trebui sa-i plaseze in economia reala. Dar ele sunt salvate mereu de banca centrala.
Si totusi Romania n-are excedent, ci deficit extern, asa ca ar trebui ca moneda sa se deprecieze, nu sa se aprecieze. Atunci s-ar vedea ca aceia care detin active, in loc sa le impinga pretul in sus, ar fi constransi sa le vanda in scadere. Bunurile respective ar intra in posesia unor straini care stiu sa faca si altceva decat comert si constructii. Deci de asta se tem afaceristii nostri, ca nu s-ar mai vinde tara la suprapret, ci ar veni investitori seriosi, atrasi de mediul de afaceri, nu doar cei adusi cu sprijin politic. De concurenta le e groaza. Se tem de moarte sa nu se ridice cumva unii care fac afaceri pe bune.
Revenind la Adam Smith - care bine zicea ca n-are sens sa produci daca poti importa mai ieftin - noi, la inceputul-inceputului, capital n-am avut. Si, in loc sa-l importam ieftin, sub forma de investitii straine directe, am preferat sa-l producem. Arieratele, gaura care ne determina sa avem inca una dintre cele mai inalte inflatii din Europa, arata cat de scump e capitalul atunci cand nu piata este cea care aloca resursele, ci guvernul care redistribuie nivelul de trai. Fireste ca niste capitalisti facuti la apelul bocancilor degeaba au bani, ca nu stiu sa fabrice mai nimic fara subventii. Asa ca se limiteaza la ce-i mai usor - fac comert, evaziune, spala banii cu ajutorul imobilelor si creditului, dupa care ii lasa sa zaca in banci.
Asta nu-i in nici un caz liberalism, dupa cum sugereaza gradul de deschidere al economiei, ci protectionism, asa cum arata inflatia. Mai ieftin ar fi sa importam manageri inainte sa exportam toata forta de munca.