Din zvon public s-a aflat ca numita Ionita Petria din comuna Valea Macrisului a disparut din caminul conjugal la data de 14 noiembrie 1973. Sesizandu-se de acest fapt, lucratorii postului de militie al comunei Valea Macrisului, judetul Ilfov, au intreprins verificari. Astfel, discutandu-se cu sotul disparutei, anume Ionita Petre, acesta a relatat verbal ca, in ziua respectiva, sotia lui a cerut o suma de bani spre a merge in comuna Garbovi, judetul Ilfov, pentru a face cumparaturi si ca de atunci nu s-a mai inapoiat. Criminalul, amendat pentru scandal Disparuta era cunoscuta de catre militie ca, in repetate randuri, a parasit domiciliul pentru perioade de timp de circa 3-4 saptamani, deoarece existau certuri familiale in ceea ce priveste copilul lor, sotul avand suspiciuni ca nu este al lui si ca (in continuare) sotia sa intretine legaturi extraconjugale cu un vecin. Intrucat certurile provocate de sotul disparutei degenerau in scandaluri si batai, postul de militie - in temeiul prevederilor Decretului nr. 153/1970 - l-a sanctionat cu 500 de lei amenda contraventionala, dupa ce in prealabil fusese chemat la militie si avertizat asupra comportarii avute in relatiile cu sotia sa si fata de vecini. S-au luat masuri de verificare pentru gasirea disparutei in comuna la rude si prietene, precum si in comuna Grindu, judetul Ialomita, unde aceasta isi avea parintii, insa rezultatul a fost negativ, fapt ce a facut ca seful postului de militie sa raporteze disparitia la IJ Ilfov - Serviciul judiciar. In comuna s-au deplasat ofiteri ai serviciului judiciar ce au luat legatura cu sotul disparutei, cerandu-i sa arate imprejurarile in care a plecat sotia sa de la domiciliu. Cu aceasta ocazie, sus-numitul a depus (pe data de 10 decembrie 1973) o reclamatie de disparitie a sotiei, in care sublinia faptul ca ea a plecat dupa cumparaturi si nu s-a mai intors acasa. S-au identificat toate persoanele care au vazut ultima oara disparuta si s-a stat de vorba cu acestea, ajungandu-se la concluzia ca, in dimineata zilei de 14 noiembrie 1973, a fost vazuta ultima data de catre martori oculari in preajma locuintei sale. In baza celor constatate s-au emis doua ipoteze, si anume: 1. Numita Ionita Petria a parasit domiciliul ca urmare a repetatelor certuri avute cu sotul, de frica acestuia, intrucat din gelozie el permanent o maltrata. 2. Cea in cauza este victima unui omor comis de catre sotul ei, intrucat o banuia de intretinerea unor relatii extraconjugale. Aceste ipoteze fiind incluse intr-un plan de masuri, s-a procedat la verificarea lor in mod concomitent, rezultand urmatoarele: Disparuta a fost cautata la toate rudele si prietenele din comuna de domiciliu, de la locul de nastere si din municipiul Bucuresti, stabilindu-se ca nimeni nu o mai vazuse de la data disparitiei. S-a verificat la cartotecile Ministerului de Interne (Directia generala a penitenciarelor, cazierul judiciar, evidenta operativa, evidenta persoanelor disparute si cea a cadavrelor neidentificate), la unitatile medico-sanitare de pe raza judetelor Ilfov si Ialomita, precum si la morga Institutului medico-legal Bucuresti, pentru a se stabili daca este victima vreunui accident, rezultatul fiind negativ. Primele indicii In baza celor reclamate de catre sotul disparutei, s-a efectuat la locuinta lui o descindere domiciliara, cu scopul de a se identifica urme ce ar fi putut sa ajute cercetarea in actiunea de gasire a disparutei. Cu aceasta ocazie, s-a identificat imbracamintea cu care disparuta se imbraca la munca campului si, studiindu-se atent, s-au gasit (pe captuseala unei jachete) pete ce pareau a fi de sange; asemenea pete s-au descoperit si pe cearsaful de la plapuma. S-a examinat, de asemenea, imbracamintea celui ce a reclamat disparitia si s-au identificat pete ce pareau a fi de sange. Cu ocazia verificarilor, s-a identificat la domiciliul lui Ionita Petre si o cazma cu urme de pamant de culoare neagra. S-au efectuat sapaturi in gradina reclamantului, dar rezultatul a fost negativ. In aceasta situatie, s-a mers in continuare pe a doua ipoteza, astfel ca se punea problema gasirii cadavrului, al carui loc de ascundere putea fi stiut numai de catre criminal. S-a procedat atunci la incadrarea informativa a sotului banuit, intrucat la cercetari directe nu a recunoscut ca si-ar fi omorat sotia. In procesul urmaririi sale informative, s-a stabilit ca trecusera deja cateva luni de zile de cand Ionita Petre nu-si mai paraseste domiciliul si are o comportare nelinistita, ajungandu-se la concluzia ca poate fi determinat sa-si recunoasca fapta si sa indice locul unde se afla ascuns cadavrul sotiei sale numai printr-o ruda de a sa cu functie de raspundere in comuna. In cele din urma, cu ajutorul retelei informative si al rudei respective s-a reusit ca, in ziua de 25 februarie 1974, sa declare in fata organelor de militie ca el este autorul omorului savarsit asupra sotiei sale. Scena crimei Cand i s-au luat primele declaratii, ucigasul a relatat ca, in dimineata zilei de 14 noiembrie 1973, in jurul orei 9:00, victima a cerut niste bani pentru cumparaturi de la bacanie. El a refuzat sa-i dea; ca urmare, au avut loc unele discutii, dupa care el a lovit-o pe victima cu palmele si pumnii peste fata pana ce a cazut jos. Agresorul a continuat sa-si loveasca sotia cu picioarele, in timp ce ea cazuse in nesimtire, fracturandu-i una din coaste; apoi a plecat prin comuna. Cand a revenit, dupa circa doua ore, vazand ca ea nu se mai misca, i-a indoit picioarele de la genunchi peste fese, i-a pus mainile pe piept cu palmele desfacute si a bagat-o in doi saci (unul in altul), dupa care a inchis-o intr-o camera, de frica sa nu o vada fiica lor, in etate de 8 ani, care in acel timp era la scoala. Dupa ce a dus fetita la fratele sau, motivandu-i ca merge sa-si caute sotia la parinti (in alta localitate), a venit acasa, a luat sacul in care se afla cadavrul, l-a pus pe bicicleta si, luandu-si o cazma, s-a deplasat la o distanta de circa 600 m de sat, unde a inceput sa sape o groapa si, cand a ajuns la o adancime de 1,60-1,80 m, a aruncat sacul cu corpul neinsufletit al sotiei, dupa care l-a astupat cu pamant. De indata s-a luat masura identificarii locului unde autorul omorului a ingropat cadavrul, apelandu-se la cetatenii din comuna, care, timp de aproape doua zile, au sapat in mai multe locuri, rezultatul fiind negativ. S-a apelat atunci la mijloacele mecanizate si, dupa ce s-a arat la o adancime de circa 40 cm, s-a folosit in continuare un buldozer cu lama in fata. Intrucat autorul indica mereu alte locuri unde ar fi fost ingropat cadavrul, pe o suprafata de 150 m lungime si 8 m latime, in apropierea unui canal de irigatii, cu buldozerul s-a indepartat pamantul la circa 1 m adancime. Cu mare atentie s-a controlat compozitia solului, aparand la un moment dat o portiune unde pamantul era nisipos, si nu negru ca restul suprafetei sapate; mai mult, s-au gasit fire de grau inverzit la aceasta adancime. Dupa ce s-a marcat locul, s-a inceput sapatul cu cazmale pana cand a fost gasit sacul continand cadavrul, iar langa acesta o legatura formata dintr-un flanel al victimei, o fusta si o pereche de cizme de cauciuc, de fapt imbracamintea cu care pretindea criminalul ca era imbracata victima la data disparitiei de la domiciliu. Cadavrul, intrat in stare avansata de putrefactie, a fost trimis la necropsie. In urma efectuarii acesteia s-a stabilit ca victima, in momentul cand a fost bagata in sac, mai era inca in viata si, deci, putea fi salvata daca, ulterior aplicarii loviturilor, i s-ar fi dat primul ajutor, insa criminalul, lucrand cu mult sadism, a cautat sa scape repede de cadavru si sa-si ascunda fapta odioasa. ARHEOLOGIE JUDICIARA
""S-a apelat atunci la mijloacele mecanizate si, dupa ce s-a arat la o adancime de circa 40 cm, s-a folosit in continuare un buldozer cu lama in fata. Intrucat autorul indica mereu alte locuri unde ar fi fost ingropat cadavrul, pe o suprafata de 150 m lungime si 8 m latime, in apropierea unui canal de irigatii, cu buldozerul s-a indepartat pamantul la circa 1 m adancime. Cu mare atentie s-a controlat compozitia solului, aparand la un moment dat o portiune unde pamantul era nisipos, si nu negru ca restul suprafetei sapate; mai mult, s-au gasit fire de grau inverzit la aceasta adancime. Dupa ce s-a marcat locul, s-a inceput sapatul cu cazmale pana cand a fost gasit sacul continand cadavrul, iar langa acesta o legatura formata dintr-un flanel al victimei, o fusta si o pereche de cizme de cauciuc""