Proiectul de lege privitor la siguranta nationala acorda o putere sporita serviciilor secrete. Servicii care, oricum, nu se puteau plange de lipsa libertatii de miscare. Fara prea mari rezultate. In ultimii 15 ani, teribilii nostri agenti secreti nu

Proiectul de lege privitor la siguranta nationala acorda o putere sporita serviciilor secrete. Servicii care, oricum, nu se puteau plange de lipsa libertatii de miscare. Fara prea mari rezultate. In ultimii 15 ani, teribilii nostri agenti secreti nu au fost in stare sa-i contracareze nici macar pe ""colegii"" lor straini ""deghizati"" in oameni de afaceri.

Foarte multi dintre afaceristii straini sositi in Romania dupa 1990 s-au dovedit a fi, in realitate, coordonatorii unor vaste retele de tip mafiot. In plus, indiferent de originea lor etnica, unele dintre aceste personaje au avut o viata dubla: onorabilii ""investitori"" erau fosti ofiteri angajati ai unor servicii secrete straine. Musulmani, evrei sau europeni de diverse nationalitati, militarii sositi de pe alte meleaguri ""travestiti"" in onesti oameni de afaceri s-au miscat liber prin Romania, reusind sa-si creeze adevarate ""imperii financiare"". Iar prin intermediul acestora, mari sume de bani au fost ""sifonate"" de la bugetul national si au fost transferate in strai-natate. Teoretic, oricare dintre fostii militari straini ar fi trebuit sa se ""bucure"" de toata atentia serviciilor noastre secrete. Practic, ""afaceristii sub acoperire"" au activat de cele mai multe ori atat cu acordul tacit al autoritatilor, cat si cu ""neutralitatea"" binevoitoare a serviciilor. In mod ciudat, dubla identitate a unor astfel de personaje a fost ""devoalata"" abia dupa ce, din motive nu tocmai clare, afacerile le-au fost aduse la lumina si au provocat scandaluri imense. Scandaluri in spatele carora s-au ascuns adeseori lupte oculte duse intre serviciile secrete ori intre diferite ""tabere"" din cadrul aceluiasi serviciu. Doar dupa ce s-a ajuns in asemenea situatii-limita, SRI si SIE si-au amintit, mai mult pentru urechile opiniei publice, ca-i monitorizau de mult pe straini. In plus, au existat si situatii in care, dupa declansarea scandalurilor, s-a aflat ca ""afaceristii sub acoperire"" au beneficiat si de protectia unor politicieni.
MONITORIZATI DE SERVICII. Strania rapire a celor trei ziaristi romani, care a avut loc anul trecut, la Bagdad, a readus in atentie atat gruparile musulmane de tip mafiot, cat si pe Omar Hayssam, un afacerist cu dubla cetatenie, siriana si romaneasca. Traian Basescu a afirmat ca Hayssam s-ar fi aflat de mult timp in atentia serviciilor secrete, care, intre anii 1997 si 2004, au intocmit peste 80 de rapoarte, adresate factorilor de decizie. Documente despre care presedintele sustine ca nu au fost bagate in seama de nimeni. In plus, tot atunci s-a mai aflat ca, in mod surprinzator, romano-sirianul a fost doar la un pas de a deveni parlamentar pe listele PSD. Inca nu s-a aflat daca Hayssam nu este cumva si ofiter al vreunui serviciu secret strain. Ceea ce se stie este ca el a ajuns in Romania inca din anul 1980, adus de Mahmud Farzat. Acesta este unchiul sau si pe atunci era seful serviciilor secrete siriene care activau in Europa de Est. In schimb, stransele relatii pe care Hayssam le-a avut cu unii reprezentanti ai puterii de la Bucuresti seamana foarte mult cu cele pe care le-au avut, in trecutul apropiat, multi alti afaceristi straini. Afaceristi care, amestecati in mari escrocherii financiare, au subrezit bugetul de stat, afectand, implicit, si siguranta nationala. Si asta in conditiile in care oficialitatile romane au fost adeseori atentionate de organele specializate din strainatate in legatura cu aceste filiere care produc bani negri in Romania. Bani care, dupa parcurgerea unor circuite complexe, ajung sa finanteze diferite grupari teroriste.

ARESTAT. Omar Hayssam, unul dintre putinii afaceristi ""sub acoperire"" dati pe mana justitiei


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.