Rongleza este struto-camila limbii romane, in tranzitia de la ea insasi spre ea insasi. Adica stadiul intermediar dintre doua momente evolutive ale limbii romane.

Fenomenul nu e nici nou, nici ingrijorator. Ba e chiar putin derizoriu, daca e sa-l comparam cu agresiunea mai mult sau mai putin programata la care a fost supusa, de la formarea ei incoace, ""limba vechilor Cazanii"". In Tarile Romane aceasta agresiune s-a manifestat inca de pe vremea fanariotilor, cand toate institutiile, cu limbajul aferent, aveau denumiri grecesti. Cu exceptia patrunderii unor cuvinte noi si a unor forme flexionare ale verbelor (zaharisit, caterisit, hirotonisit, afurisit, chivernisit), nimic n-a tulburat identitatea limbii romane in bazele ei latine.
MAGHIARIZARE, RUSIFICARE SI EFECTE PERVERSE. A urmat ""importul"" masiv de limba franceza si toata lumea buna a inceput sa vorbeasca pe nas, dupa moda franceza, adusa de la Paris de ""ai nostri tineri"". Vasile Alecsandri s-a amuzat copios pe seama acestui mimetism ridicol, care i-a inspirat, in celebrele ""Chirite"", radiografia inaltei societati a vremii. In scurta vreme, Bucurestiul a devenit ""micul Paris"" si a ramas asa pana la ocupatia ruseasca din 1947. Limba romana a devenit mai flexibila, mai nuantata, capatand, paradoxal, un plus de identitate. In paralel, in Transilvania, autoritatile austro-ungare au incercat deznationalizarea populatiei romanesti, prin maghiarizarea numelor si ""exmatricularea"" limbii materne din institutii. N-au reusit decat sa-i invete ungureste pe romani (ceea ce a fost un castig cultural), limba autohtona ramanand aceeasi, cu unele imbogatiri lexicale. Iar in Rusia tarista, in anul 1867 - anul in care diplomatul american Gheorghe Pomut (sic! - era roman din Transilvania) il convingea pe tarul Alexandru al III-lea sa vanda Alaska Statelor Unite - limba romana era interzisa, prin lege, in toate scolile din Basarabia. Toate aceste agresiuni impotriva identitatii nationale s-au soldat cu... Marea Unire de la 1918. Si maghiarizarea, si rusificarea fortata s-au soldat deci cu ""efecte perverse"".
EXECUTIE FORTATA.
Dupa al doilea razboi mondial, Uniunea Sovietica nu s-a mai multumit cu eliminarea limbii romane din institutii, a trecut direct la ""executie"", mutand populatia romaneasca in Siberia sau in alte regiuni ale imperiului si aducand in locul ei grupuri rusofone. Pe termen scurt, aceasta rusificare brutala pare sa fi avut succes, cel putin in Bucovina sovietica, unde populatia romaneasca a devenit minoritara. Pe termen lung urmarile sunt totusi imprevizibile, caci e greu de controlat unde poate duce diseminarea, chiar in esantioane mici, pe un vast teritoriu, a unei limbi viguroase si longevive.
""VIOL"" SAU INTERNATIONALIZARE? Si acum sa ne intoarcem la bolovanul de sare care omoara copilul, ca sa folosim analogia cu ""Povestea prostiei omenesti"" a lui Creanga. Bolovanul de sare
este, in cazul de fata, limba engleza (agresorul), iar copilul e limba romana (victima). Adica, vezi Doamne, legiunile lexicale ale limbii engleze ne-au inconjurat din toate partile, iar biata limba romana se preda fara lupta, ba chiar se lasa violata de cuceritori. La o analiza lucida a fenomenului, constatam ca e vorba de al patrulea val de internationalizare a comunicarii verbale. Primul s-a manifestat prin expansiunea limbii latine, pe vremea Imperiului Roman, apoi a limbilor spaniola si portugheza, pe vremea Conquistei din Lumea Noua (secolele XV-XVI), apoi a limbii franceze in Europa, in secolele
XVIII-XIX. Conjunctura istorica a facut ca astazi sa dea tonul, in comunicarea verbala, limba engleza, propagata in lume prin filiera americana. Principalul purtator al acestei ""expansiuni"" este limbajul IT.

PARADOX. Dintr-un sondaj CURS, realizat n luna martie a anului curent, reiese ca a€žmoldoveneasca" seamana cu romAna doar 1%