Cine va fi viitorul presedinte al celui mai inalt for stiintific si cultural?

Pentru functia de presedinte al Academiei Romane si-au inscris candidaturile cinci academicieni - Maya Simionescu, Florin Filip, Victor Voicu, Ionel Haiduc si Mircea Sandulescu. Maya Simionescu, actualul vicepresedinte si Florin Filip, fost vicepresedinte al Academiei, iar Victor Voicu, fost secretar general. Ionel Haiduc este presedintele Filialei din Cluj-Napoca, iar Mircea Sandulescu este presedintele sectiei de Stiinte Geonomice. Pe 4 aprilie, Academia Romana va sarbatori 140 de ani de la infiintare, data stabilita si pentru organizarea alegerilor pentru functia de presedinte al Academiei, detinuta, in prezent, de acad. Eugen Simion.
Din cei cinci candidati, patru au raspuns intrebarilor Cronicii Romane:
- Ce motive v-au determinat sa candidati la functia de presedinte al Academiei Romane?
- Ce propuneri aveti pentru progresul cercetarii stiintifice romanesti si pentru inscrierea cercetarii romanesti pe linia cercetarii mondiale?
Acad. Ionel Haiduc, presedintele Filialei Cluj a Academiei Romane
Am ezitat multa vreme sa candidez, pana la urma m-am decis, la indemnul mai multor confrati si cu gandul ca, de multi ani, Academia nu a mai fost condusa de cineva din domeniul stiintelor exacte. Ideea principala este de a creste vizibilitatea cercetarii romanesti si, in primul rand, vizibilitatea Academiei Romane in stiinta internationala. Sunt multe lucruri care trebuie facute in acest sens.
In primul rand, adresez cercetatorilor romani indemnul de a scrie mai mult in revistele internationale, revistele importante din stiinta. Posibilitati exista, avem oameni competenti, avem oameni talentati, avem oameni care au ce sa spuna, dar, uneori, le lipseste curajul sa se confrunte cu colegii lor din strainatate. O alta dorinta a mea ar fi ca tinerii romani din strainatate sa tina legatura cu noi, sa colaboreze cu colegii lor din tara, sa lucram impreuna intr-o masura mai importanta. Dati-mi voie sa adresez si cititorilor Cronicii Romane un indemn, acela de a vedea in stiinta, in invatamantul superior, in invatamantul in general, un domeniu care merita toata atentia pentru ca reprezinta o mare sansa pentru Romania.
Acad. Florin Gheorghe Filip, fost director al Institutului National de Informatica
Candidez pentru ca eu cred ca Academia trebuie sa priveasca si inainte, nu numai in retrovizor. Si, pe langa abordarea marilor probleme ale societatii romanesti intr-o perspectiva a viitorului, sunt foarte interesat de incadrarea cercetarii din Academia Romana in peisajul european al cercetarii, asa-numita zona europeana a cercetarii cu care sunt familiar. La Institutul National de Informatica am avut 45 de proiecte europene castigate pe baza de concurs, dintre care 15 le-am condus direct. Chiar si aici, in Academie, in 4 ani, impreuna cu un coleg, am adus 4 proiecte in valoare de un sfert de milion de dolari si i-am incurajat si pe ceilalti colegi din institutele Academiei sa lucreze cat mai mult pe baza de programe si proiecte internationale, iar rezultatele de pana acum sunt foarte incurajatoare, deja Academia Romana are contracte extrabugetare de aproape 200 miliarde de lei, anul trecut avea jumatate, cand am venit eu in Academie avea valoarea lor era de 10 miliarde de lei. In esenta, doresc o academie a secolului XXI, cu mijloacele secolului XXI, mijloacele societatii informationale, a societatii bazate pe cunoastere. Un alt obiectiv al meu este sa-i aduc in proiecte comune pe cei din zona umanista cu cei din zona tehnica. Deja proiectele pe care le-am facut privind societatea informationala si riscurile pentru Romania au cuprins informaticieni, economisti, juristi, filologi, geografi. Ideea este sa atenuam aceasta schisma intre stiintele exacte si stiintele umaniste. In proiectele pe care le-am evocat s-au format echipe de cate 50 de oameni, din zona umanista, din zona stiintelor exacte pentru a aborda aceste probleme de importanta nationala.
Romania se poate inscrie pe traiectoria cercetarii mondiale, la standarde actuale. Romania este deja, cel putin in cateva domenii, in varf. Pe 23 martie, am participat la ceremonia decenarii "Oscarelor" europene in informatica, premiile europene in informatica, IST Prize, la Viena, in Palatul Hoffburg. Eu sunt membru al juriului, (sigurul reprezentant al Europei de est), inca de la prima editie, de circa zece ani si vreau sa va spun ca, dintre cele 25 de tari ale Uniunii Europene, numai 11 au avut nominalizati la premii, plus o tara din afara Uniunii Europene. Aceasta a fost Romania. Sunt circa 400-500 de dosare anual dintre care se aleg 20 de castigatori. Romania a fost singura tara ne-membru al UE care s-a numarat printre cei 20 de premianti. In informatica, Romania are un mare viitor. Este meritul Cronicii Romane de a publica o pagina speciala, o pagina dedicata cercetarii si cred ca ziarul contribuie, astfel, la cultivarea, in randul tinerilor, a credintei ca, prin cercetare, putem ajunge la nivelul Uniunii Europene.
Acad. Victor Voicu, seful catedrei de farmacologie si de toxicologie clinica a Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, fost secretar general al Academiei Romane, directorul Centrului de Cercetari Medicale al Armatei
Ce m-a determinat sa candidez la conducerea uneia dintre cele mai respectate si mai vechi institutii a inteligentei romanesti care implineste 140 de ani, in curand? Ca secretar general al Academiei, inca de acum 4 ani, am inceput sa cunosc in intimitate mecanismele acestei institutii, resorturile, traditiile, sa cunosc ceea ce o caracterizeaza sau ceea ce a pierdut, ceea ce ar trebui sa castige, ceea ce ar trebui sa refaca, in ce-ar consta demnitatea ei, demnitate care trebuie sa fie a poporului roman, in ce masura ea poate sa devina un criteriu, un reper moral, stiintific al romanilor, cu prestigiu european si international, am considerat ca putem contribui la refacerea gloriei acestei institutii. Inaintasii nostri constituie repere morale valorice si stiintifice ale poporului roman.
Cercetarea stiintifica poate fi, in continuare imbunatatita si adusa la nivelul valorilor europene. Trebuie sa incepem sa atragem tineretul. Scolile se formeaza in jurul personalitatilor. Pentru ca personalitatile atrag tinerii, capacitatea lor de a coaliza valori. Pot sa transmit romanilor un gand si o speranta. Sa reface, scoala romaneasca, sa ne gandim la traditiile scolii romanesti, la valorile romanilor, sa nu uitam ca numai de noi depinde sa ne putem reconstrui tara.
Acad. Mircea Sandulescu, presedintele Sectiei de Stiinte Geonomice
1. Am fost propus de catre unii membri ai Academiei Romane, de sectia de stiinte geonomice si nu ma consider chiar lipsit de sansa de a deveni presedintele Academiei Romane. Daca cei care m-au propus vor fi suficient de multi pentru a castiga alegerile, va fi un imbold pentru mine de a incerca si, cu siguranta, de a reusi sa regandesc toata asezarea cercetarii fundamentale stiintifice. As vrea sa precizez un lucru. Pentru mine, cercetarea stiintifica nu este numai cercetarea care se face in sectiile stiintifice ale Academiei Romane, cercetare stiintifica se face si in domenii umaniste cum ar fi domeniul literaturii al istoriei si altele.
2. Gandind aceasta cercetare stiintifica fundamentala in relatia cu cercetarea stiintifica europeana, imi este foarte clar care sunt diferentele si minusurile activitatii stiintifice din Romania, intrucat am avut ocazia de a lucra in strainatate, mai mult timp in Franta si in Statele Unite si am colaborat cu mari institutii de cercetare din Europa occidentala, din Australia si Statele Unite. In meseria mea de geolog, am avut ocazia sa lucrez aproape pe toate continentele. Asa incat mi-am putut da seama pe viu de gradele de dezvoltare diferite dintre tarile care au avut resurse mai mici si tarile foarte dezvoltate in acest domeniu. Romania a avut si are oameni de o enorma valoare. Nu avem posibilitati de a sustine inteligenta romaneasca. Avem studenti excelenti care pleaca la burse in strainatate, dar ei nu au aici posibilitatea de a-si face meseria la nivel inalt. A dezvolta stiinta fundamentala in Romania, acesta este obiectivul nostru prioritar. Vom incerca sa impunem ideile noastre pentru dezvoltarea invatamantului in Romania. As vrea ca Academia mileniului trei sa semene tot mai mult, ca spirit, cu Academia interbelica. As indemna cititorii Cronicii Romane, cotidian cu o tinuta meritorie, sa fie increzatori in calitatile intelectuale ale romanilor.

---

Despre autor: