Contractul de prima angajare pentru tinerii sub 26 de ani (CPE) a fost factorul declansator al unor tulburari care amintesc psihosociologilor de criza din 1968.

Aprobate de catre legislativul francez in urma cu aproape o luna, reglementarile privind contractul de prima angajare pentru tinerii sub 26 de ani a declansat tulburari tocmai in locuri neasteptate. Campusurile si liceele au intrat in ceea ce francezii numesc o ""fierbere"", care aminteste de tulburarile din 1968.
IN UMBRA SORBONEI. Intamplarea facuse ca la mijlocul lui martie, timpul de debut al ""blocadei"" Sorbonnei, sa ma aflu de vineri seara pana duminica dimi-neata la Paris. Fusesem invitata, impreuna cu alti psihosociologi, pentru definitivarea unui proiect de cercetare sub egida Maison des Sciences de la€™Homme. Sambata de 11 martie era anuntata ca ""zi lunga"" de lucru: prima jumatate, intr-unul din birourile institutiei gazda, cealalta intr-o sala a Sorbonnei. In pauza de cafea din prima parte a zilei, pe tejgheaua bistroului din intretaierea Bulevardului Raspail cu Rue du Cherche Midi, raspunsurile cercetatorilor francezi din grup la curiozitatea celor ""picati din strainatate"" erau rezervate, surprinzatoare, mai ales prin evitarea unor opinii predictive. Fapt curios pentru cineva care vine, ca mine, dintr-o tara unde evenimentul politic este analizat pretutindeni. Sunt insa singura ""estica"", o profesoara din Moscova neputand ajunge din cauza prea scurtului timp dintre data invitatiei si formalitatile tarii sale, astfel ca nu insist. De altfel, discutia se concentreaza asupra programului nostru.
In Sorbona - ocupata de studenti in cursul noptii - nu vom putea patrunde. Ne-am convins, la amiaza, in drumul spre bistroul unde urma sa dejunam, situat vizavi de zidul stang al cladirii centrale a institutiei. Pe esplanada din fata intrarii principale, cateva grupuri de tineri ""blocheaza"" accesul in institutie. Cuvantul te duce cu gandul la imaginile fierbinti preluate de televiziuni. Incaierari (de noapte) intre tineri (ori mai putin tineri) extrem de turbulenti cu fortele de ordine sunt stereotipurile vizuale ale momentului, insotite de comentariile unor voci nelinistitoare, eliptice in partile cele mai interesante ale unei stiri - cauzele si efectele de profunzime ale evenimentului prezentat.
Tinerii care stau rabdatori, discutand linistit in grupuri mici sub ploaia marunta, par insa a astepta ei deschiderea portilor universitatii. Celebra deopotriva prin calitatea magistrilor si discipolilor, dar si prin initierea unor schimbari de ansamblu insemnate. Insasi aparitia institutiei, in secolul al XII-lea, se datorase frondei unor dascali ai sai, satui de rigiditatea inaltilor prelati ai Catedralei Notre-Dame.
Lantul de jandarmi care inconjoara cladirea par adevaratii ""blocanti"". La ""distanta respectuoasa"" fata de intrarea principala, ocrotiti sub zidurile ei de burnita in care se preface ploaia, jandarmi tineri si varstnici isi mananca, in dispozitiv, sandviciurile (""din dotare"", probabil).
GREVISTI SI SOCIETATE. Printre cercetatorii din grup se afla si Michel-Louis Rouquette, specialist reputat in fenomenele si tehnicile de persuasiune si influenta, cunoscut in Romania prin traducerea la editura ieseana Polirom a cartii sale ""Despre cunoasterea maselor"". De ce jandarmii si nu politistii se afla aici? Iata-i, explica el, ca aspect si comportare, jandarmii au tinute putin militaroase. Sunt degajati, multi dintre ei au varstele parintilor studentilor care-au declarat greva, n-au arme la vedere si par a fi, prin atitudine, ei insisi obligati la un obositor exercitiu de rabdare. Pentru evitarea sau dezamorsarea prezumtivei agresiuni a unei multimi eterogene, nu se face parada belicoasa a fortelor de ordine prezente. Pe un stadion de fotbal ai sanse sporite sa cresti agresivitatea spectatorilor, daca dispui vizibil mari forte ale autoritatii de stat.
Cum se face ca tocmai studentii - o viitoare forta de munca mai putin afectata de CPE, care este destinat mai ales tinerilor fara calificare - s-au razvratit? Miscarile contestatare sunt privite ca fenomene de o anume ciclicitate, este opinia psihosociologului Rouquette. Sunt necesare in bunul mers al unei societati democrate. Indica anumite disfunctionalitati ale ei la nivelul complexitatii institutiilor, a raporturilor dintre ele si cetateni. Pot fi, astfel, reglate inainte de a degenera in revolte distructive.
Nici unul dintre cercetatorii francezi, italieni si englezi prezenti nu asociaza protestul tinerilor studenti cu ""aspiratia comunista a sigurantei locului de munca"" - interpretare auzita, inainte de plecare, in mediul universitar romanesc. Explicatiile lor tin de ceea ce ei numesc ""crizele democratiei"". Una dintre acestea este alegerea de lideri politici care nu exceleaza prin calitati intelectuale si culturale deosebite. Fenomen ilustrat si de comportamentul actualilor guvernanti si politicieni francezi in formularea CPE. Intr-o tara cu o atat de veche traditie in domeniul drepturilor omului si implicit ale muncii, cum sa transformi - ""fara explicatii""! - un salariat in somer? Si cum sa impui masuri restrictive unei anume categorii de varsta si educatie? Ce inseamna aceasta, daca nu discriminare? Adica incalcarea unuia dintre principiile democratiei?
Blocajul Sorbonnei nu e insa o scuza pentru modificarea programului nostru. Pauza de masa a tinut exact atat cat era prevazut, Birgitta Orfali, coordonatoarea grupului si profesoara in insasi institutia amintita, invitandu-ne in laboratorul unui coleg situat in alt arondisment.

PUTINA PSIHOSOCIOLOGIE SI ISTORIE. Pentru vizitatorii Parisului, orasul pare neschimbat. Abia atunci cand ceilalti angajati francezi se solidarizeaza cu grevistii, iar serviciile de transport si comunicatie sunt scoase din functiune, metropola prezinta inconveniente si pentru turisti.
Dintre cele doua milioane de vizitatori care patrund in fiecare din ultimii zece ani in Catedrala Notre-Dame, cine stie cati cunosc insa ""amanuntul"" ca week-end-urile si concediile platite datorita carora ei cutreiera lumea, isi au originea in grevele si miscarile de protest ale Frontului Popular francez din anii a€™30?! Drepturile astfel obtinute de francezi au fost apoi extinse la salariatii din lumea intreaga. ""Vacantele platite - iata un fenomen care pare a fi generat de o cauza economica, sociala si care a schimbat multe, comenteaza psihosociologul Serge Moscovici, schimbarile care, fara cauze politice aparente, au condus la modificari ale traiului oamenilor intr-o mai mare masura decat evenimentele istorice. Nici nu mai conteaza ce guvern vine la putere, el nu poate schimba nimic in privinta vacantelor, caci acest fapt a devenit mod de viata. Daca ar interzice acum cineva vacantele, riscam o revolutie.""

SOLIDARITATE. Protestul studentilor si liceenilor este sustinut de angajati de toate varstele